Pornind de la dispozițiile imperative ale Codului muncii, respectiv dreptul tuturor salariaților de acces la programe de formare profesională, obligația angajatorului de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, contractul colectiv de muncă (CCM) și/sau cel individual (CIM), obligația acestuia de a asigura periodic, din inițiativa și pe cheltuiala sa, participarea salariaților la un program de formare profesională, legiuitorul a stabilit și că nerespectarea acestui drept dă posibilitatea salariatului de a beneficia de un concediu pentru formare profesională plătit. În momentul când angajatul ajunge să ceară acest concediu, vorbim deja de neîndeplinirea de către angajator a unei obligații care-i incumbă în Codul muncii. Refuzul concediului de formare nu poate fi motivat prin faptul că studiile urmate de angajat nu au legătură cu postul ocupat? Dar dacă concediul, de fapt, e cerut pentru susținerea unei dizertații? Citește articolul
Concediul de odihnă face parte din categoria drepturilor la care salariații nu pot renunța, nu-l pot cesiona, fiind interzisă orice limitare în acest sens. Codul muncii prevede atât obligația angajatorului de a acorda în natură concediul de odihnă, cât și obligația salariatului de a efectua concediul în perioada stabilită conform programării colective sau individuale. Dacă, totuși, sunt angajați care nu au apucat să-și ia toate zilele de concediu de odihnă într-un an, dreptul la aceste zile nu este, în niciun caz, pierdut. Citește articolul
Deși majorarea salariului minim nu poate avea efectul diminuării unor salarii nete, în contextul beneficiului de netaxare de câteva sute de lei are efectul de a crea unele inechități între salariați. Cu un beneficiu de netaxare mai mare cu 100 de lei de la 1 iulie, inechitatea se adâncește un pic mai mult. Citește articolul
Imposibilitatea de a pleca din unitate în timpul pauzei de masă nu constituie un motiv suficient pentru a considera această perioadă ca fiind timp de lucru suplimentar, potrivit unei instanțe. Pauza de masă rămâne un drept al salariatului, care nu poate fi inclusă în durata zilnică normală a timpului de muncă decât în cazuri excepționale, clar stipulate în contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern. Citește articolul
Munca la înălțime este o condiție de muncă deosebită care implică riscuri semnificative pentru lucrători, iar căderile de la înălțime, în special în domeniul construcțiilor, rămân una dintre principalele cauze ale accidentelor de muncă. Pentru a preveni accidentele și a asigura siguranța angajaților, este esențial să se respecte și să se aplice reglementările de securitate și sănătate în muncă în vigoare. Citește articolul
Cu un nou salariu minim brut de la 1 iulie și un beneficiu de netaxare cu 50% mai mare, trebuie să ne uităm și la situația acelor angajați cărora le-au crescut salariile minime în ultimele câteva luni, ca urmare a prevederilor privind „salariile minime istorice” din Codul muncii. Celor cu salarii astfel majorate și care nu se situează acum dincolo de 3.700 de lei, angajatorii ar trebui negocieze cu lucrătorii să le majoreze salariile peste acest nivel, de la 1 iulie, sau e suficient să le crească la noul nivel minim garantat în plată? Cu noul beneficiu de netaxare în calcul și cu dezideratul de a nu crește salarii brute care să antameze diminuări ale netului, angajatorii sunt puși, iarăși, în fața unor calcule mult prea dificile decât ar fi fost necesar. Citește articolul
Inteligența artificială și robotica avansată transformă mediul de lucru, aducând atât beneficii cât și provocări pentru sănătatea și securitatea în muncă (SSM). La locurile de muncă din UE se folosesc din ce în ce mai mult robotica avansată și inteligența artificială în automatizarea sarcinilor. Ele oferă lucrătorilor avantajul de a putea delega activitățile banale și riscante în favoarea unei mai bune securități și a dezvoltării competențelor, dar prezintă neajunsuri ca, de exemplu dependența excesivă, pierderea autonomiei și nevoia unei formări adecvate, potrivit Agenției Europeane pentru Securitate și Sănătate în Muncă (AESSM). Citește articolul
Atunci când discutăm despre munca de noapte nu ar trebui să avem în vedere exclusiv consecințele asupra sănătății și securității în muncă, ci și faptul că, deși sunt prevăzute reguli pentru asigurarea unor perioade de repaus corespunzătoare, acestea nu sunt de natură să asigure și echilibrul familial și social. Citește articolul
Chiar dacă avem o sumă prevăzută expres într-o ordonanță, nu ne putem aștepta ca în următoarele luni să aibă loc decontări necondiționate către toți angajații de la stat care lucrează cu ecrane de vizualizare. În primul rând, achiziția de ochelari de vedere sau lentile de contact de către bugetari va trebui bazată pe o recomandare medicală care constată nevoia de a purta acele dispozitive sau de a cumpăra altele pentru că cele actuale nu mai sunt utile, iar nu pe un consult optometric. Procedura de decontare însă va trebui reglementată până spre finele lunii viitoare. Citește articolul
Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă - vorbim de o excepție legală de la obligația de a respecta preavizul de către cel care își dă demisia. Uneori, salariatul are o apreciere mult prea subiectivă și chiar incorectă asupra ideii de neîndeplinire a obligațiilor de către angajator - ideea centrală e că e vorba de obligații contractuale, iar nu de promisiuni sau beneficii care nu au fost prinse niciodată într-o înțelegere bilaterală. Citește articolul