Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Situații în care încetarea contractului de muncă la sfârșitul perioadei de probă poate fi considerată abuzivă

Încadrarea la un nou loc de muncă implică o perioadă de adaptare pentru angajat și angajator deopotrivă, perioadă ce se regăsește în legislația muncii sub denumirea de perioadă de probă. Perioada de probă nu este obligatorie, ci servește testării abilităților și competențelor salariatului de către angajator și a felului în care cele două părți rezonează din punct de vedere profesional. În ce condiții poate fi considerată abuzivă încetarea contractului individual de muncă în perioada de probă? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Obligarea unui angajat să urmeze cursuri de formare în timpul său liber și după ture de noapte, contrară legii

Formarea profesională la inițiativa angajatorului nu poate fi impusă angajatului, cu atât mai puțin atunci când acestuia i se pretinde să se formeze în timpul liber și când acesta lucrează în schimburi. În practică, poveștile privind formarea profesională plasează experiențele angajaților la extreme: fie angajatorii nu asigură formare, deși ar trebui, fie îi forțează pe angajați să urmeze cursuri de care aceștia nu sunt interesați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE, solicitată să ofere lămuriri privind deplasările în afara orelor de lucru realizate la solicitarea angajatorilor - reprezintă sau nu timp de lucru și cum se corelează asta cu prevederile române privind munca suplimentară

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va trebui să răspundă la două întrebări trimise de o instanță română într-un litigiu ce vizează deplasările realizate de angajați și considerarea lor ca timp de muncă. Mai exact, în ce măsură constituie timp de lucru, în accepțiunea directivei europene pe acest subiect, perioadele când un angajat se deplasează (plus returul), în afara orelor normale de lucru, la un alt loc, diferit de locul său fix sau obişnuit de muncă, pentru a-şi desfăşura activitatea sau îndatoririle în acel loc, conform dispoziţiei angajatorului său. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concediul medical acordat în cazul unui accident de muncă sau pentru boală profesională are un regim juridic și fiscal aparte

Necunoașterea sau neaplicarea corespunzătoare a dispozițiilor legale conduce deseori la situații care afectează atât salariații, cât și angajatorii de bună credință și, în general, pe toți cei care contribuie lunar la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Asigurarea pentru accidentele de muncă e în strânsă legătură cu obligațiile angajatorului, ceea ce înseamnă că medicalul pentru accidentele de muncă sau alte boli profesionale se acordă fără a cere stagii de cotizare și fără să intereseze pe cineva cât și de când cotizează angajatul cu CASS (contribuție la sănătate). Încadrarea greșită, ca urmare a superficialității celor responsabili, schimbă inclusiv regimul fiscal al indemnizației aferente acelui medical. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zeci de milioane de persoane din UE lucrează pe platformele digitale. Reglementarea criteriilor prezumției de angajare și monitorizarea atentă a subcontractărilor, cerințe esențiale pentru protejarea lucrătorilor

În UE, se estimează că peste 500 de platforme digitale de muncă au fost active din 2022 încoace, cu peste 28 de milioane de persoane lucrând prin intermediul lor. Munca pe aceste platforme aduce riscuri și provocări de sănătate și securitate în muncă (SSM), întrucât vorbim de muncă intensivă, de izolare, insecuritatea locului de muncă, de statutul neclar al lucrătorului și de probleme legate de gestionarea sarcinilor și a programelor de lucru prin algoritmii utilizați. În așteptarea directivei privind drepturile lucrătorilor de pe platformele digitale, unele state membre UE s-au inspirat pentru a reglementa prezumții de angajare, dar s-au lovit de dificultăți de formulare care să țină pasul cu schimbările de business făcute de platforme în încercarea de a se sustrage de la răspunderea pentru angajați. Agenția Europeană de SSM (AESSM) a sintetizat recent modul în care SSM-ul se conturează pe platforme, în lumina recentelor evoluții în materie de reglementare și politici, cum ar fi directiva UE din 2024 pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii de pe astfel de platforme. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

1 din 3 români sunt în risc de sărăcie. Educația, principalul mod de-a îmbunătăți viața oamenilor

Datele referitoare la sărăcia și excluziunea socială din România șochează de fiecare dată: în 2023, 32% dintre români erau în risc de sărăcie comparativ cu media europeană de 21.4%. Cum „se măsoară”, totuși, sărăcia în România? Într-o paradigmă în care diverse voci le spun tinerilor că pot să se îmbogățească fără să facă prea multă școală, e important să ne uităm asupra datelor care contrazic flagrant atare afirmații: educația este calea sigură de reducere a sărăciei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Regulamentul european privind sistemele IA vizează toate aceste sisteme, indiferent dacă sunt dezvoltate intern sau sunt dezvoltate de terți

Regulamentul European 2024/1689, recent oficializat, impune companiilor obligația de a asigura transparența, de a proteja drepturile fundamentale ale angajaților și de a preveni discriminarea în utilizarea sistemelor de inteligență artificială (IA). Companiile trebuie să informeze și să consulte angajații, să efectueze evaluări de impact și să implementeze măsuri pentru a proteja datele personale și a preveni utilizarea abuzivă a tehnologiilor IA. Înainte de orice altă discuție, merită să precizăm că regulamentul vizează atât utilizarea sistemelor de AI furnizate de terți, cât și pe cele dezvoltate și utilizate intern în companii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Instanța este singura variantă pentru recuperarea salariilor neplătite la timp sau ITM-ul poate face mai mult?

Pentru că în ultimii ani (deși am putea spune chiar „zeci de ani”) procesele durează foarte mult timp, această realitate ajunge să fie speculată și, tot de foarte multe ori, salariații sunt tentați să renunțe atunci când au de recuperat drepturi salariale. În același timp, Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, invocă „vidul legislativ” și afirmă că singura soluție pentru recuperarea sumelor restante rămâne instanța, deși are la dispoziție, încă din 1999, un instrument cu ajutorul căruia ar putea restabili, mult mai rapid, drepturile salariaților atunci când acestea sunt încălcate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Folosirea sistemelor de supraveghere de la locul de muncă în evaluarea angajaților

Utilizarea sistemelor de supraveghere audio-video la locul de muncă poate fi considerată de multe o prelucrare excesivă și nenecesară de date personale, întrucât companiile nu pot justifica de ce a fost necesară recurgerea la acestea pentru a atinge un scop sau altul. Dacă scopul e unul și utilizarea îl excede, atunci avem, din nou, o problemă. În materie de evaluări profesionale, utilizarea datelor din sistemele de supraveghere audio-video pare mai degrabă o măsură excesivă decât una ușor de justificat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Podcast Când comisioanele uriașe împing angajații să treacă linia roșie - ce responsabilitate poartă angajatorii?

Când angajații sunt plătiți în comisioane consistente în funcție de numărul de clienți pe care-i atrag și de valoarea celor contractate, apar și situații în care angajații trec linia roșie pentru a-și asigura comisioanele la final de lună - nu că practica aceasta a comisioanelor ar fi ceva rău, desigur.  Citește articolul