Deși multe negocieri demarate de angajatori nu reușesc să se concretizeze nici măcar într-o primă ședință de negociere, cu atât mai puțin într-un acord pentru încheierea unui contract, obligația de a iniția negocierile colective există și ele pot fi inițiate de oricare dintre părți. Desigur, dacă nu sunt inițiate niciodată de angajator, acesta poate fi amendat. Legea dialogului social a primit săptămâna trecută multe modificări, unele dintre ele vizând inclusiv aspecte ce țin de negocierea la nivel de unitate. Citește articolul
Atât sub auspiciul vechii legi a dialogului social, cât și sub al actualei, participarea la grevă înseamnă neprestarea muncii, cu consecința că greviștii nu au dreptul la salariu, perioada de grevă nu constituie vechime în muncă și singurele care subzistă sunt drepturile privind asigurările de sănătate. Declanșarea grevei înseamnă, tototdată, bifarea unor obligații minimale (formalități, de fapt) stabilite de lege: comunicarea către inspectoratele teritoriale de muncă în termenul-limită și suspendarea contractelor în Revisal, cel târziu în ziua anterioară. Cu atât mai mult cu cât declanșarea grevei a fost anunțată cu câteva zile înainte, ideea că nu avea cine să opereze aceste formalități este absurdă. Citește articolul
Precizarea oficială, la șapte luni după ce a fost reglementat, că trebuie plătite zilele de concediu de îngrijitor e bine primită atâta timp cât putem spune, tot oficial, că nu mai avem niciun semn de întrebare referitor la acest tip de concediu. În realitate, dincolo de faptul că vorbim de o prevedere care se aplică pentru viitor, există încă o prevedere în Codul muncii care ridică un semn de întrebare. Citește articolul
Noua lege a dialogului social a primit joi primul set de modificări, la nici jumătate de an după ce a intrat în vigoare. Acestea sunt cuprinse într-o ordonanță de urgență prin care s-au realizat mai multe corelări, corectarea unor greșeli, precum și completări necesare pentru aplicarea acesteia. Același act normativ publicat joi în Monitor modifică și Codul muncii, acoperindu-se problema de competență în sfera conflictelor individuale și colective de muncă, stabilindu-se și câteva măsuri tranzitorii. Citește articolul
Munca reprezentanților salariaților în această calitate trebuie să se realizeze înăuntrul orelor de program, iar nu în afara acestora, ca muncă suplimentară. Ca atare, reprezentanții sunt oricum remunerați și pentru munca lor, dar nu în mod suplimentar. Citește articolul
Clauzele contractelor colective de muncă (CCM) ce sunt contrare legilor în vigoare sunt nule de drept, stabilește legea, dar asupra nulității nu se poate pronunța decât instanța. Ca atare, practica unor inspectori de a se pronunța pe conținutul contractelor aduse spre înregistrare și de a respinge ceea ce aceștia consideră ca fiind un conținut lacunar sau chiar contrar legii este abuzivă. Citește articolul
Directiva europeană privind transparența salarială abia ce-a fost „tipărită” și chiar dacă va mai dura ceva până să fie transpusă la nivel intern, atunci când vom ști exact cum înțelege legiuitorul nostru să aplice cutare sau cutare obligație, directiva ar trebui să reprezinte un subiect de discuție pentru companiile cu peste 50-100 de angajați încă de pe acum. La întrebarea „ce va trebui să fac în plus față de ce fac acum?”, răspunsul e relativ simplu: angajatorii vor trebui să-și asume nu doar acel nivel de transparență impus de directivă, ci și angajamentul de a schimba, în anumite cazuri, politica de remunerare. Citește articolul
Angajatorilor le revine obligația de a furniza lucrătorilor, atunci când e cazul, echipamente individuale de protecție (EIP), ca parte a ansamblului de obligații pe zona de sănătate și securitate în muncă (SSM), iar costurile acestor echipamente sunt suportate integral de firme, care trebuie să se asigure că acestea sunt în permanență „actualizate” riscurilor și că-și mențin cerințele de protecție. Neîndeplinirea acestei obligații e adesea amendată de inspectorii de muncă, iar sancțiunile sunt destul de mari. Citește articolul
Din legea care a dublat durata concediului de acomodare, începând cu data de 2 aprilie, nu mai aflăm nimic altceva în afară de modificarea duratei. La data când legea a intrat în vigoare erau în derulare însă concedii de acomodare încuviințate în baza unei legi care prevedea o durată de un an. În lipsa unor prevederi care să prelungească în mod expres aceste concedii, a apărut, desigur, întrebarea: dublarea perioadei le va profita și celor care deja sunt în concediu de acomodare? Azi am primit și răspunsul oficial privind concediile în derulare la data de 2 aprilie, pe care îl regăsiți atașat acestui articol: Citește articolul
Nu demult, printr-o decizie privind neconstituționalitatea unor prevederi din Ordonanța privind răspunderea militarilor, Curtea Constituțională amintea că actualul Cod al muncii nu mai permite ca deciziile de imputare să fie folosite de angajatori pentru a opera rețineri salariale în urma daunelor produse de un angajat și că în lipsa acordului angajatului de a acoperi prejudiciul, angajatorul nu poate opera rețineri salariale pur și simplu. Decizia Curții reiterează faptul că nu mai există decizie de imputare, dar ea încă mai apare menționată în unele prevederi legale. Citește articolul