Noua lege a educației preuniversitare, în vigoare din septembrie, prevede acordarea unei prime neimpozabile cadrelor didactice titulare care se instalează la catedră în zone defavorizate sau izolate. Singura condiție impusă profesorilor titulari e să rămână în acea unitate de învățământ măcar cinci ani. Citește articolul
Printre concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii se numără și concediile medicale şi indemnizaţiile pentru îngrijirea copilului bolnav. Relativ recent, legiuitorul a extins vârsta copilului bolnav până la care angajatul își poate lua concediu - acum fiind de 12 ani în loc de șapte. Indemnizația de concediu este mai mică decât cuantumul salariului pe care angajatul l-ar încasa dacă ar fi la muncă și este suportată integral de stat. Deși legea prevede o perioadă limită anuală de concediu pentru fiecare copil bolnav al angajatului, în cazul unor afecțiuni grave ea se poate extinde. Citește articolul
Aplicarea Directivei privind transparența salarială se va face în raport cu toate categoriile de angajați ai unei companii, dar și în raport cu lucrători care, deși nu au încheiat un contract de muncă, ci un alt tip de contract, lucrează în beneficiul unui angajator. Chiar și angajații din posturile de conducere se vor putea prevala de noua directivă. Citește articolul
De cinci ani aproape, legea impune ca internshipurile să se facă organizat, în conformitate cu o lege specială. Asta înseamnă că fiecare angajator care vrea să lucreze cu interni își asumă că trebuie să le facă contracte, să le înregistreze în registrul special și să-i plătească pe interni cel puțin cu minimul prevăzut de lege. Citește articolul
Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie, stabilește Codul muncii. O astfel de sumă nedatorată poate să apară atunci când angajatul și-a luat, înainte să plece din firmă, prea multe zile de concediu. Angajatorul care dorește să-și recupereze paguba nu poate face o reținere salarială însă pentru că ar încălca regulile stabilite în Codul muncii privind operarea acestor rețineri. Dacă angajatul nu e de acord să restituie această sumă de bani, angajatorul mai are o singură pârghie la dispoziție. Citește articolul
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat de curând raportul de activitate pe 2022; în cuprinsul raportului, printre altele, este prezentată și situația concediilor medicale decontate, ocazie cu care CNAS a menționat și care ar fi valoarea totală a indemnizațiilor de concediu medical decontabile de CNAS pentru primele luni din acest an. În același comunicat, președintele CNAS indica faptul că trebuie găsiți bolnavii închipuiți care fac vacanțe pe banii statului, doar că inițiativa privind „poliția concediilor medicale” a fost respinsă în Parlament. Dar datele publicate de CNAS sunt prilejul să ne uităm mai amplu asupra problemei concediilor medicale. Citește articolul
Începând de la 1 iulie, în cazul statelor semnatare, un acord european oferă angajatorilor și angajaților posibilitatea de a opta pentru menținerea în sistemul de securitate socială din țara în care angajatorul este înregistrat atunci când angajații lucrează în regim de telemuncă din țara de reședință, pentru o perioadă de timp mai mică de 50% din totalul activității. Noul acord dublează, practic, limita de referință aplicabilă la acest moment pentru a stabili unde se datorează contribuțiile, dar aplicarea noului acord e limitată la cazul telesalariaților. Citește articolul
Regula este aceea că angajatul trebuie să-și ia concediul de odihnă plătit anual, iar compensarea în bani a concediului nu se face decât într-o singură situație și doar când discutăm de concediul restant. La nivelul CJUE, s-a subliniat în mod permanent că efectul pe care concediul anual plătit îl are asupra securității și sănătății lucrătorilor este pe deplin benefic dacă el este efectuat în anul prevăzut în acest scop. Pot exista, desigur, situații excepționale în care un angajat nu-și poate lua concediu (total sau parțial) atunci când are dreptul la el, iar luarea ulterioară a zilelor restante este deplin permisă de lege și ar trebui să fie îngăduită obligatoriu și de angajator. Situațiile în care angajatul nu-și ia concediu ani la rândul ca urmare a deciziei sale de a nu beneficia de al său drept sunt, poate, printre cele mai puțin frecvente, dar ele există. Angajatorii ar trebui, totuși, să se asigure că angajații chiar își exercită dreptul la concediu. Citește articolul
Salariații au dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale de la data stabilirii raporturilor de asigurare, potrivit Legii nr. 346/2002. Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale funcționează pe baza unor contribuții pe care le plătesc angajatorii și prin care aceștia sunt protejați, în principiu, de reducerea sau pierderea capacității de muncă. Date recente arată însă că unele dintre aceste prestații nu sunt accesate deloc. Citește articolul
Numărul minim de salariați de la care apare obligația de a negocia colectiv s-a înjumătățit, odată cu noua lege a dialogului social. Asta a determinat un număr și mai mare de angajatori să trebuiască să se preocupe de eventualitatea unor discuții cu angajații lor pentru posibila încheiere a unor contracte colective de muncă. Desigur, încheierea unui contract nu e obligatorie, însă negocierea colectivă, da - la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi/lucrători. Pe cine numărăm însă și pe cine lăsăm deoparte? Răspunsul celor de la Ministerul Muncii, atașat acestui material. Citește articolul