ACCES PREMIUM
Toți navigatorii de la bordul navelor care arborează pavilion român, aflate în proprietate publică sau privată, se vor bucura de mai multe drepturi pentru contractele semnate de-acum încolo, după ce a fost oficializată o OUG, care îi obligă pe armatori să introducă în contractele de angajare standarde minime de protecție socială și obligă proprietarii de nave să asigure condiții minime de muncă la bordul navelor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Din această săptămână poate fi cerut concediul medical (CM) pentru îngrijirea pacientului oncologic de către salariați. Angajatorii trebuie să știe că dacă sunt îndeplinite condițiile necesare acordării lui, plata indemnizației aferente nu poate fi refuzată, mai ales că ea poate fi recuperată integral de la stat. Mai mult, o dată cu primirea primului CM de acest tip, angajatorul va trebui să țină și evidența zilelor acordate pentru codul de indemnizație 17, similar ca pentru incapacitatea temporară de muncă, sarcină și lăuzie, risc maternal sau îngrijirea copilului bolnav.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Clarificare
Concediul medical pentru îngrijirea pacientului oncologic și adăugarea posibilității de acordare a concediului medical pentru supravegherea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani carantinat sau izolat pentru boli infectocontagioase au fost introduse oficial în legislația concediilor medicale. Important de reținut este că aceste concedii medicale nu afectează numărul total de zile de concediu medical (CM) ce poate fi primite de un salariat pentru incapacitate temporară de muncă sau pentru alte afecțiuni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii trebuie, până la finalul lunii aprilie, să demareze negocierile pentru încheierea contractelor colective de muncă ce au expirat pe durata stării de alertă, acest lucru este important deoarece acele contracte colective mai sunt valabile doar până la 6 iunie. În acest context, prezentăm utilitatea și importanța contractului colectiv de muncă și ce angajatori au obligația de a-l avea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru deplasările transfrontaliere în Uniunea Europeană (UE) ce presupun detașarea pe teritoriul mai multor state membre firmele trebuie să se asigure că le oferă angajaților detașați, pentru perioadele respective, drepturile salariale minime impuse în acele state - dacă există, desigur.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul unei viitoare legi privind regimul fiscal preferențial aplicabil angajaților din agricultură (mai puțini bani de dat la stat, în fapt) și al aplicării unui salariu minim majorat, de 3.000 de lei, în ce măsură unele firme din agricultură ar putea fi tentate să apeleze la munca zilieră în anumite perioade sau pentru anumite activități? La prima vedere, regimul fiscal al muncii ziliere ar putea fi un motiv solid de a apela la acest tip de lucrători și nu la contracte de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În ce măsură recenta Lege nr. 72/2022, care a pus același regim fiscal pe toate cele trei tipuri de indemnizații de deplasare, va curma orice neînțelegeri ale inspectorilor asupra situației conducătorilor auto în transportul transfrontalier, rămâne de văzut, iar speranța specialiștilor în fiscalitate și dreptul muncii, acum că reglementarea din Legea 72 este încă „proaspătă” este că peste cinci ani nu ne vom trezi din nou în situația de a trebui să vedem o amnistie fiscală pentru a scăpa firmele de niște datorii uriașe impuse prin reconsiderarea unor sume de bani. Pentru că problema în cazul șoferilor s-a pus mereu de la aspectul locului de muncă (fix-mobil), ar trebui ca și organele de control, în special Inspecția Muncii, să nu se rezume pe viitor, când se uită la situațiile acestor angajați, doar la prevederile Codului muncii, ci și la reglementările specifice la nivel european.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă pentru operațiunile de cabotaj și pentru cele de transport în contul terților (cross-trade) noile reguli impuse printr-o directivă europeană, parte a „Pachetului Mobilitate I” sunt destul de clare - sunt cazuri de detașare transnațională - firmele de transport trebuie să acorde o atenție deosebită transporturilor fără încărcătură, care pot fi și situații de detașare, și excepții de la detașare, de la caz la caz.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Multă vreme s-a discutat și încă se mai discută în diverse state europene despre statutul juridic exact al lucrătorilor de pe platformele digitale de muncă; nu neapărat și în România însă, unde chestiunea pare să fie destul de clară, așa cum o arată și un raport recent al unei agenții europene. În realitate, discuția se concentrează prea mult pe încadrarea acestor lucrători ca dependenți sau nu și prea puțin pe necesitățile de sănătate și securitate în muncă (SSM). În fapt, protejarea sănătății și securității acestor lucrători pare unul dintre aspectele pe care autoritățile din statele europene le urmăresc cel mai puțin, cu toate că fenomenul muncii pe aceste platforme este în creștere.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Compania dorește să-și ajute angajatul care are o nevoie urgentă, temporară de un împrumut. Angajatorul are, practic, și banii, și voința, dar nu știe sigur dacă legea îi permite să facă asta și, dacă da, cum ar trebui să o facă, precum și dacă se poate folosi de mecanismul reținerilor salariale și cum își va recupera banii dacă angajatul nu mai vrea să dea banii înapoi. Totodată, angajatorul se gândește că, poate, dacă vorbim de o sumă ceva mai mare și pentru care recuperarea s-ar face pe o perioadă mai lungă de timp, angajatul respectiv s-ar putea să nu mai rămână în firmă atâta timp - cum va recupera banii după ce el nu mai e acolo? La toate aceste întrebări, unul dintre specialiștii Accace România ne-a oferit câteva lămuriri, dar și un sfat extrem de util pentru ca astfel de practici să nu fie reconsiderate de inspectori:
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
