newsletter-ul Portavocea, în care analizează evoluțiile recente din piața muncii.">
Pe avocatnet.ro găsești mii de consultanți, din diferite domenii, pe care îi poți contacta direct.
Află cum!
Pe avocatnet.ro se fac lunar mii de cereri de consultanță către consultanții înscriși.
Află detalii!
Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate?
Răspunde la întrebăriRadu Stochița este cercetător și lucrează alături de mișcarea sindicală din România. A absolvit Sociologie & Istorie la Bowdoin College în 2022. Săptămânal publică newsletter-ul Portavocea, în care analizează evoluțiile recente din piața muncii.
Pe 8 octombrie, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) s-a reunit și a decis exact ce așteptam: menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Din august 2024, rata dobânzii de referință a rămas aceeași, în principal din cauza inflației care s-a dovedit a fi greu de controlat. Citește articolul
Am început luna cu rectificarea bugetară pe 2025. Privind lucrurile prin „lentila” pe care a utilizat-o în analizele proprii și Consiliul Fiscal, care privește întregul buget public, din perspectiva largă veniturile cresc puțin, iar cheltuielile cresc mai repede. De ce? Dobânzile apasă tot mai tare – ne-am împrumutat scump și nota de plată vine la scadență –, iar la salariile bugetare creșterea din 2025 e, de fapt, efectul întregului an după majorările etapizate din 2024, nicidecum o nouă rundă de măriri. La fel și la pensii: recalcularea începută anul trecut se vede pe tot anul curent. Tăierile mecanice de personal nu pot închide singure gaura bugetară. Soluția sănătoasă este să strângem mai bine venituri la stat (combaterea evaziunii, administrare fiscală mai eficientă) și să ne ținem de priorități clare la cheltuieli. Citește articolul
Inflația se apropie în România de pragul de 10%. Ce-i drept, deși ar trebui vedem o temperare începând cu luna iulie a anului viitor, ridicarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază riscă să complice povestea. În acest context, am pregătit o serie de grafice pentru a explica situația în care ne aflăm. Citește articolul
Indemnizația pentru creșterea copilului a cunoscut multiple modificări în ultimii 15 ani, de la plafonarea prin raportare la indicatorul social de referință (ISR) până la eliminarea și reintroducerea limitelor maxime. Deși în 2018 s-a revenit la calculul valorii minime în funcție de ISR, iar din 2022 acesta ar fi trebuit indexat anual cu rata inflației, Guvernul a blocat indexarea pentru 2025 invocând deficitul bugetar. Dacă ISR-ul ar fi fost actualizat constant din 2011, valoarea minimă a indemnizației ar fi putut ajunge la 2.609 lei în 2026, față de cei 1.651 lei stabiliți în prezent. Citește articolul
Accesul la creșe rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru politicile de educație timpurie din România. Deși numărul acestora a crescut în ultimii ani, ritmul este insuficient pentru a răspunde cererii reale și pentru a reduce decalajele față de media europeană. Citește articolul
România oferă condiții avantajoase pentru părinți prin concediul pentru creșterea copilului și alte beneficii sociale pentru părinți, situându-se peste media europeană și OECD, doar că în alte domenii ale asistenței sociale rămânem deficitari. Citește articolul
În medie, la stat 50% dintre paturile de spital pentru pacienți cronici sunt ocupate, în timp ce procentul este de doar 28% la privat. Procentul se ridică în rândul pacienților cu boli acute (de durată mai mică), unde procentul ajunge la 74% la stat și la 86% la privat. Statul tratează 95% dintre cazurile de acuți, în timp ce privatului îi revin doar 5%. Citește articolul
Lucrătorii migranți se confruntă adesea cu practici abuzive în procesul de recrutare, plătind sume exorbitante pentru a obține vize și permise de ședere, în timp ce costurile reale sunt semnificativ mai mici. Deși unii reușesc să găsească locuri de muncă decente, un raport recent al OECD privind piața muncii din România subliniază riscurile integrării acestora, evidențiind lipsa resurselor umane și a unui plan coordonat de acțiune din partea instituțiilor statului. Inspectoratele sunt mai degrabă axate pe identificarea muncii la negru decât pe protejarea drepturilor migranților, iar comunicarea cu migranții este extrem de deficitară. Citește articolul
Nici mai mult, nici mai puțin de 273 de persoane erau detașate în ambasadele și misiunile diplomatice din afara României, în iunie anul acesta, potrivit unei liste comunicate chiar de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Interesant e că o bună parte sunt detașați din școli, universități, primării sau consilii județene. Citește articolul
Ultimele luni au fost marcate de incertitudini majore la nivel fiscal-bugetar. România a ratat considerabil ținta deficitului pentru anul 2024, a fost la un pas de-a fi retrogradată la nivelul de junk de către agențiile de credit și cu pași repezi se apropie de-o schimbare fiscală. În tot acest zumzet, fondurile europene reprezintă sintagma des invocată de către politicieni, indiferent de culoarea politică, pentru a oferi o soluție la criza economică. Indiferent dacă sunt de stânga sau de dreapta, dacă vin din partea extremistă sau nu, cel puțin o dată oricare dintre partide a lansat public ideea de-a absorbi mai multe fonduri europene. Citește articolul