Departamentul de Relații Publice este interesat de poziția României în Indexul Inovației, deoarece aceste date pot influența imaginea companiei în context național și pot fi folosite în comunicarea publică.
World Intellectual Property Organization (WIPO) a publicat Indexul Global al Inovației 2022, în care România se plasează pe locul 49 din 132 de țări analizate. Citește articolul
Cazurile de hărțuire la locul de muncă, mai ales cele care devin publice, pot afecta serios imaginea și reputația companiei. Acest departament are nevoie de aceste informații pentru a înțelege riscurile de reputație și a comunica transparent, dacă apar astfel de situații.
Dacă vrei să afli ce înseamnă hărțuire sau ce ar putea fi calificat drept hărțuire în contextul relațiilor de muncă (și nu numai), trebuie să navighezi prin vreo patru acte normative. Nu știm dacă din dărnicie sau din spiritul cutumiar al proastei legiferări din România am ajuns să avem patru acte normative care definesc hărțuirea într-un mod sau altul, cert e că suprareglementarea le pune probleme inclusiv autorităților de la noi, care nu știu exact cum să jongleze cu toate actele ce pot fi, la prima vedere, incidente într-o speță sesizată. Cu atât mai mult, suprareglementarea aceasta e de natură să-i bulverseze și pe angajații-victime ai unor comportamente de hărțuire, care oricum se înduplecă greu să scoată la lumină astfel de fapte și să-și ceară dreptatea. Ironic, în niciunul dintre cele patru acte normative menționate nu avem o definiție pentru conceptul de „hărțuire la locul de muncă”, dar avem pentru „hărțuire morală la locul de muncă”. Citește articolul
Se ocupă de imaginea publică a companiei și de comunicarea cu exteriorul. Cunoașterea inițiativelor guvernamentale și a problemelor sociale relevante permite departamentului să comunice mai bine angajamentul companiei față de comunitate și să gestioneze eventuale campanii de conștientizare interne sau externe.
În scopul prevenirii violenței domestice, Ministerul Familiei și Ministerul Afacerilor Interne au venit cu o metodologie ce reglementează o serie de măsuri destinate diminuării fenomenului și creșterii gradului de conștientizare a efectelor acestuia atât de către agresor, cât și de către victimă. Printre altele, polițiștii vor vizita periodic familiile în care au avut loc acte de violență între soți și vor informa agresorii în legătură cu consecințele acțiunilor lor, iar victimele, în legătură cu măsurile de sprijin de care pot beneficia. Citește articolul
Acest departament ar putea folosi aceste informații pentru a comunica modul în care compania se implică sau susține inițiativele sociale, mai ales dacă are programe legate de sprijinirea comunităților sau a persoanelor aflate în dificultate, contribuind la imaginea publică a companiei.
Așa cum s-a stabilit acum câteva zile, banii pentru cazare și hrană, în cazul persoanelor ce au de suferit din cauza războiului din Ucraina, vor fi acordați, din mai, direct acestora, nu celor ce le găzduiesc, ca acum. Astfel, cei ce găzduiesc acum refugiați vor mai primi bani de la stat doar până la sfârșitul lunii. Pentru decontarea acestor sume, cei ce găzduiesc ucraineni vor trebui să depună cererile în acest sens până aproape de jumătatea lunii mai. Citește articolul
Acest departament este interesat deoarece modul în care compania respectă aceste noi reguli de transparență fiscală poate influența imaginea publică și reputația firmei.
La data de 1 septembrie 2022, s-a publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2.048/2022, care implementează Directiva UE privind raportarea țară cu țară (UE) 2.101/2021. Acesta aduce modificări semnificative pentru companiile care operează în România, deoarece obligă anumite multinaționale să furnizeze informații detaliate despre activitățile lor, profiturile obținute și impozitele plătite în fiecare țară în care operează. Citește articolul
Modul în care o companie gestionează cazurile de hărțuire și discriminare afectează direct reputația publică și imaginea companiei, iar gestionarea corespunzătoare a acestor aspecte este esențială pentru comunicarea corporativă.
„Este inutilă existența unei politici antihărțuire la nivelul companiei, dacă plângerile depuse de salariați nu sunt soluționate”, spunea în urmă cu ceva timp pentru redacția noastră un avocat. În cazul angajatorilor mici, ideea de a avea o politică antihărțuire, de a mai adăuga la o lungă listă de obligații și formalități încă un punct nu tocmai ușor de expediat, poate părea nerezonabilă. Ceea ce nu ar trebui să fie nerezonabil însă e analizarea unei sesizări primite de la un angajat care aduce în discuție fapte de hărțuire. Chiar dacă sesizarea ar părea exagerată, vădit netemeinică sau chiar un exemplu de bullying făcut de angajat, ea trebuie luată în considerare. Citește articolul
Acest departament protejează reputația companiei și imaginea publică, prevenind scandalurile legate de discriminare sau hărțuire și gestionând comunicarea externă pe aceste teme.
Pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă, angajatorii trebuie mai întâi să se asigure că angajații lor sunt suficient informați: știu ce înseamnă discriminare, ce înseamnă hărțuire, ce comportamente sunt prohibite, ce comportamente ar trebui evitate, ce sancțiuni riscă, cui să se adreseze dacă au ceva de sesizat ș.a.m.d.. Plecăm de la conținutul regulamentului intern și vedem ce prevederi sunt obligatorii, între altele. Citește articolul
Respectarea legilor privind accesibilitatea este importantă pentru imaginea publică a companiei și pentru relația cu comunitatea. Acest departament ar gestiona comunicarea legată de eforturile firmei în acest sens.
O serie de clădiri, printre care cele aferente obiectivelor turistice ori sportive, cele de utilitate publică, dar și școlile ori universitățile, vor trebui adaptate astfel încât să fie cât mai accesibile mai multor persoane cu dizabilități. Noile condiții de accesibilitate se regăsesc într-o lege oficializată marți și care se va aplica din mai. Citește articolul
Acest departament gestionează comunicarea externă și reputația companiei, iar cazurile de hărțuire pot genera publicitate negativă, afectând imaginea și credibilitatea organizației.
Angajații victime ale hărțuirii la locul de muncă pot obține obligarea angajatorului la plata a unor daune compensatorii și morale, dar administrarea probatoriului și întinderea reparațiilor se pot stabili doar de către instanță. Spre deosebire de despăgubirile materiale însă, despăgubirile morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată și nu există niște criterii legale de determinare. Ca atare, ele pot fi oferite sau nu, sau pot fi oferite în cuantum mai mic decât se aștepta angajatul prejudiciat. Pentru angajatori, esențial este, în cazul producerii faptelor de hărțuire, să nu rămână pasivi în fața sesizărilor victimei și să ia măsurile cuvenite. În caz contrar, chiar angajatorii vor datora despăgubirile. Citește articolul
Problemele de hărțuire pot afecta grav reputația publică a companiei și modul în care este percepută de angajați, clienți și parteneri, iar acest departament trebuie să monitorizeze și să gestioneze percepția publică.
Cu toate că petiții ce arată înspre comiterea unor fapte de hărțuire la locul de muncă ajung la inspectoratele teritoriale de muncă, nu întotdeauna inspectorii au și calitatea de a sancționa atare fapte, ca să nu mai vorbim de instrumentele legislative insuficiente pe care aceștia le au la dispoziție. Mai adăugăm aici și faptul că petiționarii nu mai susțin întotdeauna, ulterior, ce au declarat inițial sau colegii, care sunt reticenți să confirme cele sesizate inspectorilor, angajatorii care se consideră ei înșiși hărțuiți de vizitele inspectorilor, considerând că la mijloc sunt interese nelegitime, chiar oculte, în privința lor și ajungem astfel la constatarea că nici reglementarea, nici abordările din practică nu ne ajută să sancționăm și să lucrăm eficient pentru combaterea hărțuirii la locul de muncă. Citește articolul