ACCES PREMIUM

Salariații potriviți sunt tot mai greu de găsit de către angajatori, cu impact direct în economie. Ce soluții sunt?

Deficitul de forță de muncă și de competențe reprezintă principala îngrijorare a companiilor din România, fiind considerat cel mai mare risc care, în următorul deceniu, ar putea afecta negativ rentabilitatea industriei în care acestea activează, conform sondajului PwC CEO Survey 2023. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Directiva europeană privind transparența salarială și egalitatea de remunerare a fost publicată. Ce impune angajatorilor în raport cu actualii și noii angajați

În procesele de recrutare vor trebui obligatoriu oferite, de la început, informații legate de salariul inițial sau intervalul aferent acestuia, cum ar fi, de exemplu, prin menționarea în anunțul de angajare, conform directivei europene privind transparența salarială și egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă ori pentru munca de aceeași valoare. Scopul directivei este acela de a elimina discriminarea salarială dintre femei și bărbați de a aduce un plus de transparență prin obligarea angajatorilor de a informa lucrătorii actuali sau potențiali despre criteriile de remunerare, despre perspectivele de evoluție salarială și nu numai. Între altele, transparența proclamată de directivă înseamnă și că angajații nu mai pot fi obligați contractual să țină la secret propriul salariu, bonusurile sau alte avantaje primite și care fac parte din remunerația lor. Angajatorii însă vor avea noi obligații de informare și raportare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Frauda profesională generează anual pierderi majore la nivel global. Cum pot fi reduse riscurile de reputație ale firmei în procesul de recrutare?

De la parcursul profesional și până la potrivirea culturală, există numeroase „căsuțe de bifat” în procesul de recrutare, pentru a identifica profilul potrivit pentru un anumit rol în companie. Cu toate acestea, unul dintre cei mai importanți pași, adesea trecut cu vederea sau subestimat, este verificarea („screening”-ul) viitorului angajat. Dar înainte de a explica importanța verificării înainte de angajare, este utilă definirea acestui concept. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Poate fi tras la răspundere un candidat care semnează contractul de muncă, dar apoi nu se mai prezintă la job?

Mulți angajatori se plâng de neseriozitatea candidaților care acceptă, în prima fază, condițiile și salariul propus, semnează contractul individual de muncă, parcurg chiar și etapele controlului medical pentru ca, într-un final, să nu se mai prezinte la muncă în ziua stabilită. Deși pentru un astfel de comportament nu este prevăzută în Codul muncii nicio sancțiune, specialiștii avertizează că, teoretic, un candidat poate fi obligat la plata unor despăgubiri, dacă angajatorul poate proba existența unor prejudicii cauzate de neprezentarea la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În ce măsură poate fi "pedepsit" un angajator care își retrage oferta de angajare după ce candidatul a renunțat la fostul job?

Pornind de la mai multe subiecte de pe forumul avocatnet.ro în care diverși utilizatori semnalau faptul că au rămas fără loc de muncă din cauză că angajatorul la care au acceptat o ofertă de angajare și-a retras-o, am vrut să aflăm de la specialiști în ce măsură poate fi trasă la răspundere o astfel de acțiune a unei firme. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Anunțurile de recrutare: Ce criterii (nu) pot fi considerate discriminatorii

Anunțurile de recrutare în care se menționează că cei interesați trebuie să aibă domiciliul într-o anumită localitate, să aibă stagiul militar satisfăcut sau ca respectivul candidat să nu se afle în conflict cu firma sunt doar câteva dintre criteriile pe care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) le-a stabilit în acest an ca fiind discriminatorii. Însă se poate considera discriminatoriu un criteriu care specifică faptul că este necesară cunoașterea și posibilitatea de a vorbi într-o limbă străină sau că sunt căutate doar femei de o anumită vârstă? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Te pregătești de angajări toamna asta? Șase probleme pe care să le ai în vedere

Pentru toți cei care se gândesc să înceapă noi colaborări toamna aceasta, să facă noi angajări, e bine de știut că sunt limite legale în care se pot cere anumite informații candidaților. Stare de alertă sau nu, continuarea procesului de selecție sau semnarea unui contract de muncă doar cu cei care arată că s-au imunizat contra COVID-19 rămâne o discriminare. Apoi, culegerea și păstrarea necorespunzătoare a unor date personale de la candidați poate pune probleme ulterior, iar unele date nu ar trebui de plano cerute. Acestea și alte aspecte ce țin de recrutare, în sinteza de azi: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Discriminarea celor de peste 45 de ani la angajare poate fi sancționată de autorități. Firmele ar putea obține însă subvenții de la stat dacă îi angajează

Circa 46% dintre refuzurile de angajare care au la bază criteriul vârstei vizează candidaţii de 45-54 de ani, cel mai greu fiind pentru femei, acestea fiind vizate de 63% dintre aceste respingeri, potrivit unui studiu dat publicității recent. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Peste jumătate dintre afacerile de familie din România se așteaptă la creșteri importante în următorii ani

Peste jumătate din afacerile de familie se așteaptă la o creștere anuală de cel puțin 10% în următorii cinci ani de zile, conform unei analize realizate de PriceWaterhouse Cooper (PwC). Pentru a-și atinge aceste ținte, firmele din România își diversifică activitățile și urmăresc intrarea pe noi piețe de desfacere, inclusiv cele externe. În același timp, afacerile de familie din România consideră că cea mai mare provocare pe care o întâmpină în prezent este atragerea și păstrarea forței de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Cât de legal e să strângi informații despre potențiali salariați de pe rețelele sociale?

Angajatorii au voie să adune date personale despre potențiali salariați, de pe rețelele sociale, doar în anumite condiții, conform unor reguli ce se vor aplica în toate statele Uniunii Europene din mai 2018 și unor explicații aferente acestora. Concret, ideea este că trebuie să existe o justificare legală pentru a procesa asemenea informații, chiar și în condițiile în care acestea sunt disponibile în mod public pentru oricine. Citește articolul