Angajatul își depune demisia, nefiind obligat să o motiveze, putând oricând decide terminarea raportului său de muncă și fiind, eventual, dacă nu renunță angajatorul său la dreptul lui, să respecte un termen minim de preaviz. Angajatorul nu are dreptul să refuze demisia și deși s-ar putea crede că este suficientă prin ea însăși (cererea de demisie) pentru a marca oficial terminarea unui raport de muncă, în practică e nevoie și de alte formalități. Citește articolul
Dincolo de provocările ce țin de piața muncii în sine, schimbarea locului de muncă, oricare ar fi motivul, mai presupune și alte câteva provocări practice. În mod normal, lucrurile ar trebui „să se sincronizeze perfect”: ai bătut palma cu noul angajator, raportul de muncă la noua firmă începe când se termină cel vechi, în perioada de probă totul decurge conform așteptărilor etc. Dar nu întotdeauna în practică lucrurile sunt atât de simple. Citește articolul
Puși de cele mai multe ori în fața faptului împlinit, mulți candidați ajung să semneze o dată cu ceea ce cred că este un contract de muncă legal, o serie de documente, declarații sau cereri care fie sunt abuzive, fie nu sunt legale. Pentru a atrage atenția asupra unor practici în afara legii pe care le pot avea unii angajatori, prezentăm cele mai importante documente care nu trebuie semnate înainte de a te angaja: Citește articolul
Toate regulile după care se derulează un contract de muncă se regăsesc în Codul muncii, iar dacă angajatorul este obligat să știe ce drepturi și obligații are, la fel de informați ar trebui să fie și salariații. În acest articol, vrem să clarificăm diferențele între tipurile de încetări ale contractului de muncă și care sunt efectele lor. Citește articolul
Preavizul stabilit de Codul muncii la demisie reprezintă dreptul angajatorului de a beneficia de o perioadă în care să poată înlocui salariatul care a demisionat. Dacă într-o relație de muncă, salariatul nu poate renunța la drepturile sale, angajatorul, pe de altă parte, poate renunța la drepturile sale, unul dintre ele fiind durata preavizului la demisie. Citește articolul
Chiar dacă nu are suficient personal să înlocuiască salariatul care urmează să plece, angajatorul nu are niciun drept să nu înregistreze o demisie depusă. Demisia depusă de salariat nu trebuie să fie acceptată de angajator, ci doar să ia act de notificarea primită și să înregistreze documentul. Citește articolul
Conform Codului muncii, reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Citește articolul
Preavizul la încetarea relaţiilor de muncă are durata fixă stabilită prin Codul muncii, indiferent că este vorba de demisie sau concediere. Totuşi, chiar dacă se află în preaviz, salariatul nu poate absenta de la locul de muncă sau să nu îndeplinească sarcinile de lucru, fără a suporta consecinţele atrase de un astfel de comportament. Citește articolul
Teancul de foi care trebuie semnate de angajatori şi salariaţi ar putea deveni istorie, de când semnătura electronică se poate utiliza în documentele şi înscrisurile din domeniul relaţiilor de muncă, conform modificărilor aduse recent Codului muncii, prin OUG 36/2021. Actul normativ stabileşte şi că toate documentele, pe care Codul muncii le prevede că trebuie să existe în format scris, sunt recunoscute şi valabile dacă sunt create electronic şi au o semnătură electronică avansată sau calificată. Citește articolul
În cazul plecării unui salariat dintr-un loc de muncă prin demisie, Codul muncii prevede o perioadă de preaviz ce nu poate depăşi 20 de zile lucrătoare, însă acest termen poate fi modificat doar cu acordul ambelor părţi. Mai exact, un salariat care şi-a dat demisia nu poate decide să nu respecte preavizul, ci o poate face doar dacă angajatorul său este de acord. Citește articolul