Preavizul la încetarea relaţiilor de muncă are durata fixă stabilită prin Codul muncii, indiferent că este vorba de demisie sau concediere. Totuşi, chiar dacă se află în preaviz, salariatul nu poate absenta de la locul de muncă sau să nu îndeplinească sarcinile de lucru, fără a suporta consecinţele atrase de un astfel de comportament. Citește articolul
Teancul de foi care trebuie semnate de angajatori şi salariaţi ar putea deveni istorie, de când semnătura electronică se poate utiliza în documentele şi înscrisurile din domeniul relaţiilor de muncă, conform modificărilor aduse recent Codului muncii, prin OUG 36/2021. Actul normativ stabileşte şi că toate documentele, pe care Codul muncii le prevede că trebuie să existe în format scris, sunt recunoscute şi valabile dacă sunt create electronic şi au o semnătură electronică avansată sau calificată. Citește articolul
În cazul plecării unui salariat dintr-un loc de muncă prin demisie, Codul muncii prevede o perioadă de preaviz ce nu poate depăşi 20 de zile lucrătoare, însă acest termen poate fi modificat doar cu acordul ambelor părţi. Mai exact, un salariat care şi-a dat demisia nu poate decide să nu respecte preavizul, ci o poate face doar dacă angajatorul său este de acord. Citește articolul
Ca regulă generală, încheierea, modificarea ori încetarea contractului individual de muncă presupune acordul părților. Una dintre cele mai rapide și simple forme prin care poate înceta un raport de muncă este cea care se realizează prin manifestarea de voință a părților. Așa cum la încheierea contractului individual de muncă este obligatorie forma scrisă, fiind o condiție de validitate, aceeași formă trebuie să îmbrace și actul prin care părțile convin încetarea raportului de muncă, la data o dată stabilită de comun acord. În practică se încearcă adesea forțarea unor ipoteze de concediere sub umbrela unor încetări prin acord, dar ele pot fi ușor demontate în instanță apoi. Citește articolul
Preavizul există și la demisie, și la concediere în Codul muncii. O dată îl avem ca un drept de preaviz la concediere, dreptul aparținând, firește, salariatului care e dat afară, presupunând un termen minim de 20 de zile (când se rupe relația de muncă în timpul perioadei de probă nu se mai pune problema de preaviz, conform Codului). Iar a doua oară îl avem, la demisie, ca un termen în beneficiul angajatorului căruia un angajat al său îi pune în vedere că vrea să plece. Citește articolul
Angajatul în șomaj tehnic are dreptul oricum la indemnizația aferentă, pentru că așa prevede Codul muncii, iar faptul că statul a ajutat cu aceste indemnizații în ultimele luni este doar o chestiune de circumstanțe. Fie că angajatorul a plătit indemnizația de șomaj tehnic din 100% resurse proprii, fie că a beneficiat de sprijinul de la stat, nu poate să condiționeze plecarea angajatului din firmă, prin demisie, în perioada următoare revenirii la muncă. Citește articolul
Pentru că au apărut din nou întrebări în spațiul public legate de condiționarea angajatorilor de a păstra în firmă salariații întorși din șomaj tehnic o perioadă minimă, trebuie să clarificăm că la acest moment nu există o asemenea condiționare în lege. Astfel, dacă un salariat demisionează sau este dat afară, firmele care au primit bani de la stat pentru indemnizațiile de șomaj tehnic nu trebuie să returneze sumele respective. Citește articolul
Salariații se pot găsi în tot felul de situații problematice atunci când angajatorul decide că vrea să „scape” de ei cu orice preț. Mulți angajatori profită de faptul că salariații nu cunosc atât de bine legislația pentru a apela la practici abuzive ce nasc adevărate „mituri” pe piața muncii. Mituri pe care le demontăm în articolul de față. Citește articolul
Este frecvent folosită printre salariați ideea de trimitere în șomaj în loc de desfacere a contractului de muncă, iar, după aceste două luni în care s-a vorbit foarte mult despre șomajul tehnic, au apărut unele confuzii. Pe de o parte, la terminarea unui raport de muncă, salariatul nu este întotdeauna șomer cu drept de indemnizație de șomaj, iar, pe de altă parte, se ignoră adesea modul cum se termină un contract de muncă și de ce este important acest lucru pentru obținerea banilor de șomaj. Citește articolul
Faptul că salariatul a fost într-un așa-zis șomaj tehnic, având contractul suspendat din cauza lipsei activității la firmă în ultima perioadă nu interferează nicicum cu ce se întâmplă apoi cu salariatul respectiv, odată ce contractul său este reactivat. Cu alte cuvinte, dacă se fac disponibilizări, prevederile referitoare la preaviz din Codul muncii nu sunt afectate, nu există ideea de compensare între perioada în care acești angajați au stat acasă și perioada de preaviz. Citește articolul