Pentru reținerea și neplata la stat a anumitor impozite și contribuții, mai multe persoane dintr-o societate vor risca să fie pedepsite penal, spun specialiștii consultați de redacția noastră. De principiu, pedepsele vor fi stabilite în funcție de implicarea fiecărui responsabil din cadrul firmei, însă nici societatea în sine nu va scăpa de pedepse. Citește articolul
Din martie 2022, reținerea și neplata în maximum 60 de zile de la scadență a taxelor salariale va putea fi pedepsită penal. Totuși, măsura vizează doar taxele salariale datorate de angajat (pe care le plătește efectiv angajatorul), pentru că pe listă nu figurează și contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), ce este datorată exclusiv de angajator și se plătește în plus față de salariul brut. Citește articolul
Pentru că mai e puțin și intră în vigoare noua incriminare a neplății taxelor salariale de către angajatori, e cazul să ne uităm puțin mai atent la situațiile în care firmele vor risca dosare penale. Astfel, legea nouă sancționează reținerea și neplata în cel mult 60 de zile de la scadența legală a impozitelor și contribuțiilor pe salarii, ceea ce înseamnă, potrivit specialiștilor, inclusiv situațiile de întârzieri salariale, cât și acelea unde banii sunt plătiți „la negru”, fără contract. Citește articolul
Reținerea și neplata impozitului pe venit, a contribuției la pensii și a contribuției la sănătate, de către angajatori, va fi considerată, din nou, evaziune fiscală și va putea fi pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani, potrivit unei ordonanțe recente. Măsura, care va viza și alte impozite, se va aplica din martie 2022. Citește articolul
În cazul în care persoanele care săvârșesc anumite fapte de evaziune fiscală acoperă integral prejudiciul produs pentru ca fapta să fie dezincriminată, dobânzile și penalitățile pe care acestea le datorează statului nu se aplică decât prejudiciului, nu și majorării de 20% din baza de calcul aferentă, conform unei decizii pronunțate în septembrie anul trecut de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și apărute azi în Monitorul Oficial. Citește articolul
Companiile care comercializează, în relația business to business (B2B), legume, fructe, apă, alcool, haine, încălțăminte, nisip, pietriș și clădiri noi vor transmite facturile aferente prin sistemul e-Factura, reiese dintr-un ordin oficializat azi de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Concret, folosirea sistemului de stat pentru facturarea electronică în relația B2B va fi posibilă opțional de la 1 aprilie 2022 și apoi obligatoriu de la 1 iulie 2022. Citește articolul
Printre noutățile fiscale ale anului 2021 se numără și câteva chestiuni (europene și autohtone) legate de prevenirea evaziunii în afaceri. Deși avem și o modificare care pare mai degrabă în favoarea evazioniștilor, celelalte sunt trasate clar în direcția prevenirii faptelor de evaziune. Citește articolul
Mai multe modificări fiscale majore urmează să fie operate de Guvern, pe finalul anului 2021, printr-un proiect de ordonanță de urgență publicat aseară în dezbatere publică la Ministerul Finanțelor. Printre altele, plafonul pentru impozit micro va fi înjumătățit de la 1 ianuarie 2022, neplata taxelor salariale va redeveni o faptă de evaziune, iar plafonul pentru netaxarea cadourilor date salariaților se va dubla. Citește articolul
Companiile și persoanele fizice care nu-și plătesc la stat contribuția pentru vânzarea deșeurilor vor putea fi pedepsite pentru evaziune fiscală, potrivit unui proiect de lege ajuns recent la Senat pentru dezbatere și adoptare. Măsura vine în contextul unei decizii din 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) prin care s-a stabilit că, din cauza unei definiții legale cu aplicabilitate restrânsă, acea contribuție nu este considerată obligație fiscală. Citește articolul
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat recent de Comisia Europeană (CE), prevede, dincolo de direcțiile asumate pentru absorbția celor 29 de miliarde de euro, și un set de reforme fiscale de implementat până la finalul anului 2026. Printre acestea se numără modernizarea administrației cu două obiective principale: creșterea veniturilor fiscale cu 2,5 puncte procentuale din PIB până la finalul anului 2025 și reducerea deficitului de încasare la TVA cu cel puțin cinci puncte procentuale până la jumătatea anului 2026 (ambele în raport cu 2019). Cel de-al doilea obiectiv poate fi considerat conservator, raportat la experiența țărilor vecine cu privire la reducerea evaziunii fiscale ca urmare a implementării unor metode eficiente de creștere a colectării, precum SAF-T sau facturarea electronică. Citește articolul