ACCES PREMIUM
Acum câțiva ani, la nivel european era adoptată o directivă ce impunea reguli noi în materia detașărilor transnaționale. Am transpus-o și noi, iar noutățile se regăsesc, de vara anului trecut, în Legea nr. 16/2017. Una dintre noutăți și cu cel mai mare impact pentru firme este, fără dar și poate,
principiul plății similare pentru prestația (munca) comparabilă (equal pay for equal work).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Potrivit unei recente decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dacă agentul de muncă temporară doar recrutează și pune la dispoziție angajați numai pentru companii din alte state, dar mai deloc pentru companii din același stat, unde pretinde că-și desfășoară preponderent activitatea, nu e posibilă folosirea prevederilor europene care recunosc, prin formularul A1, aplicarea unei alte legislații de asigurări sociale pentru angajații trimiși în străinătate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În cazul în care angajatul desfășoară activitate din alt stat decât cel în care lucra în mod obișnuit, din cauza restricțiilor impuse în contextul COVID-19, tratamentul fiscal aplicabil se poate modifica? Unde se datorează impozit pentru ajutoarele date de guverne în ultima vreme angajaților? Și în ce măsură s-ar putea confrunta firmele cu impuneri fiscale suplimentare dacă angajații sau cei din conducerea firmelor sunt nevoiți să lucreze din alte state? Acestea au fost principalele probleme, în contextul taxării internaționale, care au decurs din restricțiile impuse mobilității lucrătorilor. Iată ce lămuriri oficiale au primit:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Autoritățile au modificat permisele de ședere, astfel încât acestea să poată fi eliberate, în contextul încheierii perioadei de tranziție de după retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), și cetățenilor britanici care au, în continuare, reședința pe teritoriul României, potrivit unei hotărâri oficializate luni. Totodată, actul normativ stabilește conținutul și forma mai multor documente necesare atât angajatorilor care au salariați din alte țări, cât și salariaților străini, pentru a putea lucra în țara noastră.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De obicei, salariații au un loc de muncă fix la sediul angajatorului, acolo unde își desfășoară activitatea zilnică. Totuși, există situații în care, în funcție de munca prestată efectiv, prezența salariaților la sediu este exclusă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul unor modificări legislative de anul trecut și al ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), specialiștii de la Radu Opriș au vorbit recent, la conferința avocatnet.ro pe legislația muncii, despre chestiunile esențiale de care să țină cont angajatorii, în 2021, atunci când fac detașări. Vorbim atât de detașările transnaționale, adică în cadrul UE, cât și de detașările în state terțe.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariul minim brut pe țară a fost majorat de la 2.230 la 2.300 de lei începând cu data de 13 ianuarie 2021, în loc ca Guvernul să fi operat modificarea la început de lună, așa cum ar fi fost normal. Acest lucru complică inclusiv situația salariaților detașați, context în care specialiștii KPMG România ne-au spus la ce trebuie să fie atenți angajatorii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acordarea diurnei angajaților, administratorilor, managerilor unei firme se face în condițiile legii, iar respectarea plafonului legal prestabilit și a celorlalte condiții asigură neimpozitarea acestora. E important de știut care sunt documentele necesare pentru a justifica acei bani oferiți ca diurnă, dar și ce se întâmplă dacă deplasările includ zile de repaus săptămânal. De asemenea, anul trecut, legislația ce vizează deplasările în afara țării a fost mult modificată, unele aspecte vizând inclusiv drepturile salariale și cele conexe acestora la care au dreptul detașații.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cadrul legal al detașărilor salariaților, fie ele naționale sau transfrontaliere, a fost modificat semnificativ în anul încheiat recent. Schimbările vizează, printre altele, detașarea salariaților la instituțiile statului, dar și regulile pentru detașarea transfrontalieră ori obligațiile firmelor în legătură cu acestea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Până la începutul acestui an, un telefon primit cu doar o zi înainte putea face ca angajatul unei companii să fie în avion la prima oră pentru a îndeplini o sarcină punctuală în altă țară. Contextul economic și infrastructura de transport (aerian, dar nu numai) au stimulat mobilitatea angajaților în special în interiorul Uniunii Europene (UE). În contextul pandemiei de COVID-19, fenomenul s-a temperat simțitor, iar expresia „Covido ergo Zoom” (după celebra expresie „Cuget, deci exist”) pare că ne va mai urmări ceva vreme, chiar și după depășirea crizei sanitare. Dar relațiile online funcționează doar parțial, pentru comunicare și în cazul serviciilor care pot fi livrate și virtual. Însă multe sectoare din economie activează „pe teren” (agricultură, producție de orice fel, logistică etc.), iar pentru acestea, mai devreme sau mai târziu, va fi nevoie de forță de muncă. Mobilitatea trebuie reluată, chiar dacă cu precauție, pentru că este singura soluție pentru ca motoarele economiei să revină la turația maximă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dragoș Niculescu 
Alexandru Boiciuc 
Deloitte România