avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 1037 soluții astăzi
Acasă Act normativ: HOTĂRÂRE nr 1028 / 2006

Act normativ: HOTĂRÂRE nr 1028 / 2006

ACCES PREMIUM
SSM - avantaj prin siguranță

Riscurile ergonomice și afecțiunile musculo-scheletice: Cum prevenim durerile de spate și alte tulburări cauzate de posturi incorecte sau mișcări repetitive?

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
11 Septembrie 2025 | 1 | 1508 | Timp de citire: 3 min.

Durerile de spate, de gât, tendinitele sau sindromul de tunel carpian nu sunt simple neplăceri, ci afecțiuni musculo-scheletice (AMS) legate de muncă, cea mai frecventă problemă de sănătate profesională din România și din întreaga Europă. Citește articolul

ACCES PREMIUM
SSM - avantaj prin siguranță

Protecția lucrătorilor care utilizează echipamente cu ecran de vizualizare și dreptul la controale oftalmologice

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
9 Septembrie 2025 | 1 | 2037 | Timp de citire: 4 min.

În lumea modernă a muncii, ecranul de vizualizare a devenit o unealtă la fel de comună precum erau în trecut ciocanul sau stiloul, după caz. De la munca de birou și programare, la posturile de control din industrie sau casele de marcat din comerț, majoritatea lucrătorilor petrec o parte semnificativă din zi cu ochii ațintiți asupra unui monitor. Această realitate, amplificată de extinderea telemuncii, aduce cu sine riscuri specifice pentru sănătatea angajatului, în special pentru vederea acestuia. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Decontarea ochelarilor de vedere este un simplu beneficiu sau o obligație esențială a angajatorului? Un aspect care încă pune probleme

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
14 Iulie 2025 | 2 | 18935 | Timp de citire: 4 min.

O discuție tot mai des întâlnită în spațiul public, deopotrivă în rândul lucrătorilor și al angajatorilor, este cea legată de decontarea ochelarilor de vedere. Deși legislația este suficient de clară încă din 2006, intervenția relativ recentă a Guvernului, care a dorit, de fapt, să amputeze din dreptul la un mediu de muncă sigur și lipsit de riscuri pentru sănătate în cazul lucrătorilor din sectorul public, permițând instituțiilor și autorităților publice să deconteze doar parțial costul ochelarilor pentru lucrătorii săi – discuția alunecă frecvent într-o zonă familiară, dar fundamental greșită: cea a beneficiilor extrasalariale și a cheltuielilor sociale. Citește articolul

ACCES PREMIUM
Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z

Pauzele și repausurile zilnice și săptămânale – respirația necesară în ritmul muncii

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
29 Mai 2025 | 2369 | Timp de citire: 4 min.

Fără pauze adecvate și perioade de repaus, sustenabilitatea efortului în muncă și sănătatea salariaților ar fi compromise, iar Codul muncii reglementează clar aceste perioade esențiale de refacere a capacității de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Specialist: Limita impusă bugetarilor la decontarea ochelarilor nu ar trebui luată ca reper, în controale, la angajatorii privați

Simona Voiculescu în Relații de muncă & Asigurări sociale
Director Editorial, avocatnet.ro
3 Aprilie 2025 | 1 | 5357 | Timp de citire: 3 min.

Deși Guvernul a impus o limită de 500 de lei pentru decontarea ochelarilor în sectorul bugetar, ea nu se aplică direct sectorului privat însă ar putea inspira angajatorii să o adopte, respectiv să modifice limitele de decontare stabilite până acum în politicile interne proprii. Un specialist ne explică însă că, în absența unor prevederi exprese în Codul fiscal, inspectorii fiscali nu ar trebui să ia ca reper această limită în controalele la angajatorii privați. Atâta timp cât decontările se fac cu respectarea prevederilor legale din reglementarea specială de sănătate și securitate în muncă (SSM), nu ar trebui să fie o problemă la aplicarea tratamentului fiscal prescris de lege. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O scurtă analiză privind elementele pe care orice contract de telemuncă trebuie să le conțină - partea II

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
12 Martie 2025 | 894 | Timp de citire: 6 min.

Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. În continuarea unei discuții începute anterior, ne uităm azi la aspectele ce țin de securitate și sănătate la locul de muncă (SSM), ale cui sunt echipamentele utilizate, precum și la eventualele reguli și restricții privind utilizarea echipamentelor și rețelelor de internet, aspecte care, ideal, ar trebui specificate contractual. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De unde pornesc situațiile conflictuale legate de telemuncă? Să vorbim, din nou, despre esența acesteia - partea a II-a

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
20 Ianuarie 2025 | 831 | Timp de citire: 8 min.

În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca privită ca beneficiu - o eroare comună din ce în ce mai des întâlnită

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
13 Ianuarie 2025 | 2227 | Timp de citire: 4 min.

Pornim de la o întrebare simplă: este telemunca un beneficiu exclusiv pentru lucrător sau are și angajatorul o serie de avantaje? Telemunca a devenit un subiect de interes major din 2020, chiar dacă este reglementată oficial din 2018, prin adoptarea Legii 81/2018. Deși mulți consideră că telemunca reprezintă un beneficiu exclusiv pentru lucrător, realitatea este mult mai complexă, iar uneori este folosită ca instrument de constrângere, fiind astfel ignorate principiile de bază ale relației de muncă. Abordarea acestui subiect în spațiul public concluzionând că „firmele decid să-și recheme angajații la birou” sau să retragă „beneficiul de a lucra în regim de telemuncă” este neconformă atât din punct de vedere legal, cât și în ceea ce privește echilibrul oricărui raport juridic de muncă, în contextul legislativ român, desigur. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reglementarea limitei de decontare a ochelarilor pentru bugetari nu înseamnă că aceștia vor primi automat niște sume de bani

Simona Voiculescu în Relații de muncă & Asigurări sociale
Director Editorial, avocatnet.ro
2 Iunie 2024 | 1 | 5916 | Timp de citire: 2 min.

Chiar dacă avem o sumă prevăzută expres într-o ordonanță, nu ne putem aștepta ca în următoarele luni să aibă loc decontări necondiționate către toți angajații de la stat care lucrează cu ecrane de vizualizare. În primul rând, achiziția de ochelari de vedere sau lentile de contact de către bugetari va trebui bazată pe o recomandare medicală care constată nevoia de a purta acele dispozitive sau de a cumpăra altele pentru că cele actuale nu mai sunt utile, iar nu pe un consult optometric. Procedura de decontare însă va trebui reglementată până spre finele lunii viitoare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemuncă: Cele mai importante cinci argumente pro și contra adunate din discuții informale sau chiar din spațiul public în anii recenți

Dan Năstase în Relații de muncă & Asigurări sociale
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
12 Aprilie 2024 | 2 | 1755 | Timp de citire: 5 min.

Analiza pe care se bazează acest material are la bază opiniile celor trei categorii posibile de salariați - cei care nu și-au desfășurat activitatea niciodată în regim de telemuncă, cei care își desfășoară în prezent activitatea în regim de telemuncă și cei care au/au avut un regim mixt (adică acel tip de program nou-introdus în cadrul art. 118 alin. 7 din Codul muncii - organizarea flexibilă a timpului de muncă prin utilizarea formulelor de muncă la distanță, cunoscut mai mult ca regim hibrid). De asemenea, fiind în discuție opinii personale ale celor în cauză, exprimate fie în spațiul public, fie în cadrul unor discuții informale, avem în vedere un nivel ridicat de subiectivism, acesta fiind mai puțin evidențiat în cazul celor care lucrează în regim hibrid, aceștia având posibilitatea reală de a compara cele două (chiar trei) situații. Citește articolul