ACCES PREMIUM

Decontarea ochelarilor de vedere este un simplu beneficiu sau o obligație esențială a angajatorului? Un aspect care încă pune probleme

O discuție tot mai des întâlnită în spațiul public, deopotrivă în rândul lucrătorilor și al angajatorilor, este cea legată de decontarea ochelarilor de vedere. Deși legislația este suficient de clară încă din 2006, intervenția relativ recentă a Guvernului, care a dorit, de fapt, să amputeze din dreptul la un mediu de muncă sigur și lipsit de riscuri pentru sănătate în cazul lucrătorilor din sectorul public, permițând instituțiilor și autorităților publice să deconteze doar parțial costul ochelarilor pentru lucrătorii săi – discuția alunecă frecvent într-o zonă familiară, dar fundamental greșită: cea a beneficiilor extrasalariale și a cheltuielilor sociale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z

Pauzele și repausurile zilnice și săptămânale – respirația necesară în ritmul muncii

Fără pauze adecvate și perioade de repaus, sustenabilitatea efortului în muncă și sănătatea salariaților ar fi compromise, iar Codul muncii reglementează clar aceste perioade esențiale de refacere a capacității de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Specialist: Limita impusă bugetarilor la decontarea ochelarilor nu ar trebui luată ca reper, în controale, la angajatorii privați

Deși Guvernul a impus o limită de 500 de lei pentru decontarea ochelarilor în sectorul bugetar, ea nu se aplică direct sectorului privat însă ar putea inspira angajatorii să o adopte, respectiv să modifice limitele de decontare stabilite până acum în politicile interne proprii. Un specialist ne explică însă că, în absența unor prevederi exprese în Codul fiscal, inspectorii fiscali nu ar trebui să ia ca reper această limită în controalele la angajatorii privați. Atâta timp cât decontările se fac cu respectarea prevederilor legale din reglementarea specială de sănătate și securitate în muncă (SSM), nu ar trebui să fie o problemă la aplicarea tratamentului fiscal prescris de lege. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O scurtă analiză privind elementele pe care orice contract de telemuncă trebuie să le conțină - partea II

Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. În continuarea unei discuții începute anterior, ne uităm azi la aspectele ce țin de securitate și sănătate la locul de muncă (SSM), ale cui sunt echipamentele utilizate, precum și la eventualele reguli și restricții privind utilizarea echipamentelor și rețelelor de internet, aspecte care, ideal, ar trebui specificate contractual. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De unde pornesc situațiile conflictuale legate de telemuncă? Să vorbim, din nou, despre esența acesteia - partea a II-a

În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca privită ca beneficiu - o eroare comună din ce în ce mai des întâlnită

Pornim de la o întrebare simplă: este telemunca un beneficiu exclusiv pentru lucrător sau are și angajatorul o serie de avantaje? Telemunca a devenit un subiect de interes major din 2020, chiar dacă este reglementată oficial din 2018, prin adoptarea Legii 81/2018. Deși mulți consideră că telemunca reprezintă un beneficiu exclusiv pentru lucrător, realitatea este mult mai complexă, iar uneori este folosită ca instrument de constrângere, fiind astfel ignorate principiile de bază ale relației de muncă. Abordarea acestui subiect în spațiul public concluzionând că „firmele decid să-și recheme angajații la birou” sau să retragă „beneficiul de a lucra în regim de telemuncă” este neconformă atât din punct de vedere legal, cât și în ceea ce privește echilibrul oricărui raport juridic de muncă, în contextul legislativ român, desigur. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reglementarea limitei de decontare a ochelarilor pentru bugetari nu înseamnă că aceștia vor primi automat niște sume de bani

Chiar dacă avem o sumă prevăzută expres într-o ordonanță, nu ne putem aștepta ca în următoarele luni să aibă loc decontări necondiționate către toți angajații de la stat care lucrează cu ecrane de vizualizare. În primul rând, achiziția de ochelari de vedere sau lentile de contact de către bugetari va trebui bazată pe o recomandare medicală care constată nevoia de a purta acele dispozitive sau de a cumpăra altele pentru că cele actuale nu mai sunt utile, iar nu pe un consult optometric. Procedura de decontare însă va trebui reglementată până spre finele lunii viitoare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemuncă: Cele mai importante cinci argumente pro și contra adunate din discuții informale sau chiar din spațiul public în anii recenți

Analiza pe care se bazează acest material are la bază opiniile celor trei categorii posibile de salariați - cei care nu și-au desfășurat activitatea niciodată în regim de telemuncă, cei care își desfășoară în prezent activitatea în regim de telemuncă și cei care au/au avut un regim mixt (adică acel tip de program nou-introdus în cadrul art. 118 alin. 7 din Codul muncii - organizarea flexibilă a timpului de muncă prin utilizarea formulelor de muncă la distanță, cunoscut mai mult ca regim hibrid). De asemenea, fiind în discuție opinii personale ale celor în cauză, exprimate fie în spațiul public, fie în cadrul unor discuții informale, avem în vedere un nivel ridicat de subiectivism, acesta fiind mai puțin evidențiat în cazul celor care lucrează în regim hibrid, aceștia având posibilitatea reală de a compara cele două (chiar trei) situații. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Laptopul, în sine, NU îndeplinește toate condițiile legale în privința securității și sănătății în muncă. Ce trebuie să știe angajatorii care au telesalariați

Imaginea telesalariatului care lucrează pe o plajă însorită sau într-o poiană, în mijlocul naturii, ținând pe genunchi un laptop, a devenit, informal, simbolul libertății oferite de digitalizarea relațiilor de muncă, de noile oportunități pe care tehnologia le aduce, însă dispozițiile legale sunt ceva mai complexe în această privință. Nu vom discuta despre toate aspectele legate de munca pe plajă sau din „vârful muntelui”, ci exclusiv despre condițiile pe care echipamentul cu ecran de vizualizare și întreg „postul de lucru” trebuie să le îndeplinească pentru ca telesalariatul să-și desfășoare activitatea în siguranță. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Decontarea ochelarilor de vedere pentru angajați - condiții și recomandări

Legislația obligă angajatorii să facă o analiză de risc pentru a evalua condiţiile de lucru ale angajaților, inclusiv în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere. De la utilizarea ecranelor în activitatea de zi cu zi și până la decontarea ochelarilor angajaților însă nu e o cale foarte scurtă și nici lipsită de mici formalități. Citește articolul