Rămâi informat cu avocatnet.ro, acum și pe Google News. Click aici și apasă pe urmărește-ne (follow sau steluță)!
Dovada faptului că angajatorul și-a îndeplinit obligațiile impuse de Legea dialogului social privind negocierea colectivă, respectiv că a demarat discuțiile, dar fie nu a avut partener de dialog, fie discuțiile nu au dus la încheierea propriu-zisă a unui contract colectiv de muncă, nu se face prin notificarea acestui lucru inspectoratului teritorial de muncă, ci prin câteva documente pe care angajatorul le pune „la dosar”. Citește articolul
Din cauza unei scăpări din noua Lege a dialogului social, care nu a mai preluat prevederile vechii legi în materia competenței în primă instanță a tribunalului pentru soluționarea conflictelor individuale de muncă, cele mai multe cereri patrimoniale trebuie să se îndrepte acum către judecătorii. Deși problema a fost subliniată deja de mai mulți profesioniști ai dreptului muncii, încă din decembrie, până la acest moment nu a apărut niciun proiect de ordonanță care să acopere, în regim de urgență, această scăpare. Mai mulți parlamentari neafiliați au depus însă de curând un proiect de lege în acest sens, dar chiar și așa va dura destul ca acesta să producă efecte. Citește articolul
Codul Muncii, modificat în octombrie anul trecut, impune ca avantajele pe care angajatorul le oferă să fie menționate în mod expres în contractele individuale de muncă, asigurând astfel angajaților o transparență mai mare și o garanție mai solidă că vor primi acele tichete, bonusuri sau alte avantaje promise. Angajatorul are însă ceva „spațiu de manevră” în privința avantajelor oferite în mod neregulat. Cu alte cuvinte, în privința acelor avantaje pe care nu le oferă în mod constant, e suficient să prevadă ideea că „se pot oferi și alte avantaje”, fără să le numească pe fiecare. Citește articolul
Încheierea unui contract colectiv de muncă nu este și nu a fost niciodată obligatorie, dar negocierea colectivă pentru eventuala încheiere a unui atare contract este obligatorie, iar îndatorirea revine în toate cazurile unde în unitate sunt cel puțin zece angajați. Din poziția în care sunt, angajatorii trebuie să-și îndeplinească, întâi de toate o obligație de informare și să le spună angajaților că, dacă vor să discute pentru încheierea unui contract colectiv de muncă, nu o pot face în grup de zeci și sute, ci reprezentați de cineva. Interesele angajaților pot fi reprezentate însă în mai multe moduri, iar inducerea ideii că desemnarea unor reprezentanți e singura soluție de a purta un dialog este greșită. Citește articolul
Alegerea neconformă a reprezentanților angajaților pentru negocierea contractului colectiv de muncă poate duce, într-un final, la eșecul înregistrării contractului și producerii efectelor sale. În practică, mai ales folosind mijloacele electronice de vot la distanță, regulile prescrise de lege privind alegerea și dovada mandatului oferit reprezentanților pot fi ușor nesocotite. Citește articolul
Noua lege a dialogului social nu vine să impună angajaților un număr maxim de reprezentanți sau un număr minim, ci stabilește ca regulă acordul părților - angajați și angajator. Doar în lipsa acestui acord intră în vigoare pragurile maximale prevăzute de lege. Citește articolul
Încheierea unui contract colectiv de muncă (CCM) nu este obligatorie, dar în ideea că s-ar putea încheia unul, legea îi impune angajatorului câteva obligații. Legea nu-i obligă însă pe angajați să-și aleagă un reprezentant, dar le impune reguli pentru a desemna unul sau mai mulți în mod valabil, atunci când există voință în acest sens. Ca atare, angajatorul nu poate să fie tras la răspundere pentru că angajații nu au vrut să participe la negocieri, atâta vreme cât poate dovedi, fără urmă de dubiu, că și-a îndeplinit toate celelalte îndatoriri legale în materia negocierii colective. Citește articolul
Noile reglementări aduc pentru angajatori, de cele mai multe ori, obligații și, odată cu acestea, amenzi pe care le pot „încasa” dacă nu respectă aceste obligații. O scurtă trecere în revistă a celor mai noi sancțiuni stabilite de legiuitor pentru angajatori, în materialul de azi: Citește articolul
Deși vorbim de capitala țării și de o concentrare uriașă de forță de muncă, datele inspectorilor arată în București o situație deloc îmbucurătoare a muncii nedeclarate - o medie de 5,5 persoane în fiecare zi lucrătoare au fost identificate prestând muncă nedeclarată. Asta în contextul în care vorbim de angajați controlați în mod efectiv de inspectori, ceea ce înseamnă că, în realitate, fenomenul are o amploare mult mai mare. Citește articolul
Ce înseamnă, mai exact, că negocierea colectivă e obligatorie pentru anumiți angajatori (mai exact, cei care au de la zece angajați în sus)? Deseori, angajatorii reclamă chiar lipsa de interes a angajaților în privința demersurilor pentru încheierea unui contract colectiv de muncă și nu știu, mai exact, unde începe și unde se termină ideea că s-au achitat de obligația de a negocia colectiv. Totodată, dacă inițiativa aparține acum și angajaților, ar trebui angajatorii să aștepte după ei să se organizeze și să declanșeze ei negocierile? Citește articolul