Rămâi informat cu avocatnet.ro, acum și pe Google News. Click aici și apasă pe urmărește-ne (follow sau steluță)!
Legea nu distinge între angajații pe perioadă determinată sau cei pe perioadă nedeterminată atunci când impune obligația de a negocia colectiv. Astfel, chiar dacă un angajator atinge sau depășește numărul de zece angajați doar sezonier, la momentul respectiv „dobândește” și obligația de a iniția negocierile. Citește articolul
Deși scopul Ordonanței privind Statutul lucrătorului cultural profesionist este unul bun, răspunzând unei nevoie stringente de a oferi protecție suplimentară lucrătorilor din sectorul cultural, modul în care a fost gândită dobândirea statutului, care va împărți lucrătorii în profesioniști și „neprofesioniști”, precum și carențele în reglementare ar putea, dacă ordonanța nu va fi semnificativ modificată în Parlament, să facă acestor lucrători o defavoare, într-un final. Citește articolul
Având ca obiectiv declarat asigurarea unei protecții mai eficiente a lucrătorilor din sectorul cultural, OUG nr. 21/2023 privind statutul lucrătorului cultural profesionist este, în privința dialogului (mai mult sau mai puțin) social, o dublare a dispozițiilor Legii nr. 357/2022 care reglementează dialogul social. Și deși ordonanța se află acum în Parlament, unde va putea (și ar fi ideal) să cunoască unele modificări, nu trebuie să scăpăm din vedere că ea este deja în vigoare. Citește articolul
Încadrarea în sectorul de negociere colectivă se va putea face, de către cei interesați, printr-o cerere specială, depusă fizic la registratura Ministerului Muncii sau electronic, alături de mai multe dovezi privind persoana deponentului și activitatea efectiv prestată de solicitant. Procedura pentru încadrarea într-un sector de negociere sau altul a fost azi oficializată. Citește articolul
Sindicatul Național Finanțe Publice, din care fac parte funcționari publici și personal contractual din Ministerul Finanțelor, se pregătește pentru grevă din cauza nemulțumirilor legate de salarizarea bugetară, conform unui comunicat de presă recent. Din SindFISC fac parte persoane care lucrează în entități precum Fiscul, Vama și Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, astfel că o eventuală grevă ar putea afecta relația cu contribuabilii. Citește articolul
Guvernul e restant deja de ceva vreme cu normele care ar pune în sfârșit în aplicare modificările aduse la reglementarea concediului de creștere a copilului, însă mai trebuie să intervină și pentru corectarea și clarificarea unor prevederi din legi care, abia intrate în vigoare, și-au demonstrat carențele. Citește articolul
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă, prevede Codul muncii. Dar dacă se întâmplă invers: la nivelul unității a fost negociat un contract colectiv de muncă ce prevede drepturi inferioare celor deja stabilite în urma negocierilor individuale, dintre angajator și unii angajați? De pildă, în contractele individuale sunt prevăzute mai multe zile de concediu de odihnă anual decât minimul prevăzut de lege, iar în contractul colectiv e prevăzut minimul din lege sau o zi, două în plus - drepturi inferioare, practic. Citește articolul
Negocierea colectivă la nivelul sectoarelor de activitate ar trebui să fie mai ușor de realizat ca urmare a noilor reguli adoptate prin hotărâre a Guvernului și, astfel, dialogul social își poate atinge obiectivul, o mai bună reglementare a relațiilor de muncă și diminuarea concurenței neloiale. Citește articolul
Hotărârea prin care este extins numărul sectoarelor de activitate în care se pot derula negocieri colective a apărut azi în Monitorul Oficial. Conform legii dialogului social, negocierea colectivă e obligatorie la nivel de sector. Citește articolul
Sub auspiciul vechii legi a dialogului social, persoanele fizice autorizate (PFA) sau alte categorii de lucrători independenți nu aveau dreptul de a adera la un sindicat sau de a forma unul. În contextul unei evoluții rapide a raporturilor de muncă, ce nu presupun neapărat semnarea unui contract de muncă în forma clasică sau deloc, legea română nu mai corespundea necesităților de reglementare, nici chiar în comparație cu mai vechi prevederi europene și internaționale, care nu se referă doar la salariați, ci se folosesc de termeni mai cuprinzători. În actuala lege a dialogului social însă, lucrătorii independenți sunt pe picior de egalitate cu angajații în privința aderării la sindicate și speranței pentru condiții de lucru mai bune în raport cu angajatorii lor. Citește articolul