Promis în teorie de ceva vreme, dar imposibil de pus în practică până acum, accesul angajaților la datele din Revisal va fi posibil începând din primăvara aceasta, potrivit unor informații venite din partea ITM București. Vorbim de accesul la propriile contracte, ceea ce va permite angajaților să afle mult mai repede și fără formalități suplimentare dacă angajatorul a declarat în registru aceleași lucruri cu cele prevăzute la nivel contractual. Citește articolul
Propunerile recente de completare a legislației în zona prevenirii și combaterii faptelor de hărțuire la locul de muncă sunt un efort necesar în ideea atingerii scopului unor prevederi deja existente, dar aplicate problematic în practică. De pildă, faptul că nu va mai necesar să se dovedească gradul de repetare sau caracterul sistematic al faptelor pentru a putea vorbi de fapte de hărțuire morală la locul de muncă sau precizarea expresă a atribuțiilor inspectorilor de muncă în această zonă de reglementare. Citește articolul
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, potrivit prevederilor OUG nr. 156/2024, facilitățile fiscale de care beneficiau salariații care desfășoară activități în domeniul IT au fost eliminate. În acest context, am comparat taxarea activităților IT în 2025 ca salariat, PFA și microîntreprindere, pentru a vedea care este varianta cea mai avantajoasă. Citește articolul
Codul muncii, Legea sănătății și securității în muncă (SSM), precum și Legea ce guvernează activitatea Inspecției Muncii vor fi completate cu prevederi în contextul ratificării unei convenții în materie de prevenire a violenței și hărțuirii în relațiile de muncă. Vorbim de impunerea unor noi obligații, dar și de drepturi pe care angajații - victime ale diferitelor forme de hărțuire sau violență la locul de muncă le vor avea în curând, precum dreptul la modificarea locului/felului muncii ori la oferirea unor libere plătite. Angajatorii vor trebui să respecte noile prevederi, riscând altfel amenzi de până la 10.000 de lei. Citește articolul
În 2025, inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) vor concentra parte dintre acțiunile de monitorizare asupra întreprinderilor mici, cu 10-49 de angajați, ca parte a unui program de evaluare a respectării legislației privind prevenirea riscurilor profesionale, similar cu cele desfășurate pentru microîntreprinderi în 2023. Conform Anuarului Statistic al României, există aproape 60.000 de astfel de întreprinderi la nivel național, în contextul în care totalul IMM-urilor depășește 1.200.000. Coroborând cu faptul că avem o țintă destul de grea în ceea ce privește gradul de acoperire la nivel național a negocierilor colective și amintindu-ne de faptul că întreprinderile mici sunt obligate prin lege să demareze negocieri colective (obligația se naște de la zece lucrători în sus), ne putem aștepta ca în 2025 să vedem mai multe sancțiuni pentru cei care nu s-au achitat de obligație. Luna aceasta, avocatnet.ro organizează două evenimente dedicate negocierilor colective, disponibile pentru abonații premium complet. Citește articolul
Codul muncii reglementează modul în care trebuie să fie comunicat regulamentul intern al angajatorului, stabilind opțiuni de informare atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, cu obligația ca lucrătorii să aibă acces permanent la acesta. Deși angajatorul nu are obligația de a publica regulamentul în spațiul public, el trebuie să se asigure că toți angajații pot accesa și printa documentul, pentru a evita riscurile legate de neinformarea acestora sau de accesul neautorizat. Astfel, dacă angajatorul optează pentru varianta electronică, nu îi poate interzice lucrătorului să imprime regulamentul intern în afara unității. Citește articolul
Recenta clarificare oferită de Înalta Curte în materia funcționarilor publici al căror raport de serviciu a încetat de drept la data pensionării, dar care au continuat să ocupe posturile, în baza acelorași raporturi și cu suspendarea plății pensiei, a stârnit multe întrebări care merită un răspuns: pe de o parte, trebuie să lămurim efectele acestei decizii, iar unul dintre ele este acela că la nivelul instituțiilor/autorităților în care mai există astfel de situații, ar fi timpul să apară constatările privind încetarea raporturilor de serviciu; pe de altă parte, merită analizat în ce măsură actuala lege a pensiilor poate „îngădui” situații similare, care să ajungă până la urmă tot la instanța supremă. Citește articolul
În România, Codul Muncii oferă protecție angajaților prin interzicerea concedierii în diverse situații vulnerabile, precum concediul de maternitate, concediul de creștere a copilului, incapacitatea temporară de muncă sau exercitarea drepturilor sindicale. De asemenea, există acte normative care protejează anumite categorii de salariați. Cu toate acestea, există excepții în care concedierea poate avea loc, dar doar în condiții speciale, cum ar fi falimentul angajatorului sau reorganizarea judiciară. Citește articolul
În cazul detașărilor transfrontaliere, contractul de muncă nu se suspendă pe durata detașării - este unul dintre aspectele care o diferențiază de „detașarea clasică” din Codul muncii. În cazul angajaților care se întorc în țară pentru efectuarea concediului de odihnă sau, în orice caz, părăsesc țara de detașare, misiunea încetează, iar eventuala revenire în acel stat presupune o nouă misiune de detașare. Citește articolul
Din acest an, țara noastră aplică mecanismul condiționalității sociale. Astfel, pentru a se asigura că fondurile europene nu sunt alocate unor beneficiari care nu respectă standardele minime de protecție socială, de muncă şi de sănătate şi securitate în muncă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) introduce, printr-un proiect de ordin aflat în dezbatere publică, un ghid al fermierului privind condiționalitatea socială pentru 2025. Citește articolul