ACCES PREMIUM

De unde pornesc situațiile conflictuale legate de telemuncă? Să vorbim, din nou, despre esența acesteia - partea a II-a

În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul

ACCES PREMIUM

De unde pornesc situațiile conflictuale legate de telemuncă? Să vorbim, din nou, despre esența acesteia - partea I

În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Adeverința de vechime eliberată la încetarea contractului trebuie sa conțină avertismentele scrise?

În cazul încetării unui contract de muncă, angajatorii sunt obligați prin lege să elibereze o adeverință care să conțină doar informații esențiale despre activitatea salariatului, precum durata muncii, salariul și vechimea, fără a include sancțiuni disciplinare, care nu sunt relevante pentru viitoarele relații de muncă. O situație recent observată a evidențiat practica necorespunzătoare a unor angajatori de a include aceste sancțiuni în adeverințe, contrar legislației, ceea ce poate prejudicia salariatul. Salariații au dreptul să conteste astfel de practici, solicitând corectarea adeverințelor neconforme și, în caz de refuz, pot apela la Inspecția Muncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Suportarea de către angajator a contravalorii hranei acordate la locul de muncă în 2025

Pe lângă tichetele de masă, angajatorii pot alege și opțiunea de a furniza hrană direct la locul de muncă. Deși această variantă presupune avantaje fiscale pentru angajatori, ea este limitată la angajații care desfășoară activități în cadrul sediului firmei, excluzându-i pe cei care lucrează de la distanță, în regim de telemuncă. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ți s-a oferit un job prin agent de muncă temporară? Zece lucruri pe care să le ai în vedere

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o soluție flexibilă atât pentru angajatori, cât și pentru lucrători, oferind oportunități de angajare pe termen scurt și mediu. Această formă de angajare este reglementată de dispozițiile art. 88-102 din Codul muncii și HG 1256/2011, care stabilesc cadrul legal și condițiile în care se desfășoară munca temporară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce legătură există între majorarea salariului după 24 de luni de la angajare și formarea profesională?

Legislația muncii ilustrează echilibrul esențial între drepturile angajaților și obligațiile angajatorilor, promovând, printre altele, atât limitarea acordării salariului minim astfel încât să se împiedice menținerea la un nivel salarial scăzut pentru perioade lungi de timp, cât și participarea la programe de formare profesională. Aceste reglementări subliniază importanța dezvoltării continue a competențelor angajaților, care, prin investiția angajatorului în formare, pot justifica o creștere salarială după 24 de luni. Această abordare nu doar că îmbunătățește eficiența și adaptabilitatea pe piața muncii, dar contribuie și la stabilitatea relațiilor de muncă, oferind beneficii reciproce atât angajatorilor, cât și angajaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Activitatea prestată de judecători în condițiile unei scheme incomplete de personal NU constituie muncă suplimentară. Decizia ICCJ, în Monitorul Oficial

Activitatea pe care o prestează judecătorii în condiţiile existenței unei scheme incomplete de personal nu constituie muncă suplimentară și nici nu poate fi remunerată ca atare, a clarificat Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) printr-o decizie publicată joi în Monitorul Oficial. Munca suplimentară este doar cea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Noi prevederi legale pentru concediile cadrelor didactice, reguli și excepții

Un recent ordin al ministrului Educației reglementează modalitatea de efectuare a concediului de odihnă pentru personalul din sistemul de învățământ. Documentul, care aprobă normele metodologice aferente, stabilește cadrul legal pentru acordarea concediilor personalului didactic, de conducere, îndrumare, control și cercetare din învățământul de stat, atât preuniversitar, cât și universitar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Evaluările de performanță - cum evităm să cădem în capcana discriminărilor

Este esențial să recunoaștem că fiecare individ are abilități și competențe unice, iar evaluările ar trebui să fie bazate pe performanța individuală și nu pe stereotipuri de gen sau de altă natură, fiind la fel de important să ținem cont de faptul că, deși principiul nediscriminării este fundamental, nu putem generaliza și presupune că rezultatele bărbaților și femeilor vor fi întotdeauna egale în toate situațiile. De la faptul că legislația noastră obligă la transparentizarea criteriilor de evaluare și chiar la includerea lor în contracte și regulamentele interne, putem spune că șansele ca o evaluare ce nu respectă nici acest principiu de bază să fie anulată în instanță sunt foarte mari. Diferențele dintre evaluări pot constitui și ele motiv de anulare a acestora. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie A respectat Guvernul directiva europeană privind salariul minim adecvat când a stabilit salariile minime sectoriale de la 1 ianuarie?

De la 1 ianuarie, în România există un salariu minim garantat în plată stabilit prin hotărâre de Guvern, precum și o reglementare specială care stabilește alte două niveluri salariale minime sectoriale - dintre care doar unul este, de fapt, superior celui garantat în plată. În contextul unei directive europene pe care Parlamentul a transpus-o anul trecut, dar și a unor facilități fiscale eliminate, e greu de afirmat că acele salarii minime diferențiate au fost stabilite așa cum se cuvenea - fără parteneri sociale consultați și fără transparență. Citește articolul