ACCES PREMIUM

Ce valoare ar putea avea legiferarea dreptului la deconectare într-o realitate unde angajatorii nu respectă nici regulile puse pe hârtie de zeci de ani

Parlamentul European a propus, acum mai bine de trei ani, o directivă privind dreptul la deconectare, care ar permite angajaților să fie inaccesibili în afara orelor de lucru fără a fi penalizați, un drept recunoscut în prezent doar de câteva state membre ale Uniunii Europene (UE), precum Franța și Belgia. Această reglementare vizează asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea personală, echilibru care e reflectat însă demult de norme internaționale, europene și naționale, dar care este adesea ignorată de angajatori, ceea ce conduce la abuzuri și la sancționarea angajaților când nu e cazul. Deși legislația existentă limitează timpul de muncă și garantează concediile, constrângerile impuse de unele firme sau instituții/autorități complică respectarea unui principiu fundamental. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Dacă angajatul nu e de acord cu modificarea orarului de muncă, se poate desființa postul și angaja alt lucrător pe noul orar?

Modificarea unilaterală a orarului, făcută de azi pe mâine și la nivel informal, este un abuz din partea angajatorului. Ca atare, refuzul angajaților de a se supune noilor reguli n-ar trebui să fie o surpriză pentru angajator. Cât despre sancțiunea desființării postului doar pentru a fi reînființat la scurt timp, în contextul refuzului unui angajat de a veni la noul program, e limpede că nu vorbim decât despre o altă neregulă în raport cu legea - una care-l poate costa pe angajator destui de mulți bani la final. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Un angajat prestează activități pentru mai multe companii dintr-un grup, dar are contract doar cu una dintre ele. Ce e în neregulă aici?

Libertatea economică este un drept fundamental, iar acesta este recunoscut atât de Constituție, cât și de legislația europeană și internațională, însă relațiile de muncă au reguli clare și peste care nu se poate trece chiar dacă ne aflăm într-o structură complexă de business, în care mai multe persoane juridice au același asociat, acționar sau administrator și între entitățile din grupul de firme se desfășoară anumite activități comune sau strâns legate între ele. Ideea de a „împrumuta” un angajat de la o firmă din grup la alta nu poate să existe făcând abstracție de legislația muncii, nici chiar dacă angajatul n-ar avea o problemă cu asta. Deși detașarea e soluția evidentă, ea nu este adoptată pentru că cele două sau mai multe companii care folosesc munca aceluiași angajat au nevoie, de fapt, fiecare de câte un angajat propriu - dar e mai simplu și mai ieftin să-l utilizeze pe același. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Promisiunile făcute în raportul de muncă trebuie și asumate contractual, altfel riscă să rămână doar atât

Când angajatorul lansează o promisiune către salariat ce vizează un element al contractului de muncă, pe angajat îl ajută doar ca acesta să fie asumat printr-un act adițional, legea impunând acordul părților pe elementele cele mai importante din contractele de muncă - niciun element salarial, nici locul de muncă, felul muncii sau timpul de muncă nu se pot modifica pentru că doar angajatorul vrea asta. Promisiunile verbale sau asumate informal, inclusiv de superiori ierarhici care nici măcar nu pot garanta implementarea celor promise riscă să rămână doar atât: promisiuni. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Orele lungi de muncă tind să devină regulă. De ce ideea recompensării muncii suplimentare prin sporuri n-ar trebui „să te motiveze” să le tot accepți

Munca suplimentară e tratată la nivel legislativ ca o excepție, legea limitând durata normală de muncă la opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână. Această reglementare protejează sănătatea și bunăstarea lucrătorilor, prevenind riscurile asociate cu stresul și epuizarea. Compensarea orelor suplimentare se face prin acordarea de timp liber plătit, iar plata unui spor este o măsură excepțională. Dacă orele peste program se tot adună în ideea rotunjirii unor venituri, se adună și în detrimentul sănătății. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Realități de pe piața muncii

Lucruri care te pot afecta pe termen lung: Încadrarea necorespunzătoare pe post sau solicitarea la angajare a unor studii peste nivelul prevăzut de lege pentru acel post

Foarte multe anunțuri de angajare menționează (încă) anumite condiții care depășesc cadrul legal, iar aceste neconformități sunt sesizate abia în momentul în care apar și consecințele, adică lucrătorii constată că, deși la angajarea le-a fost solicitat un anumit nivel de studii, în realitate au desfășurat o activitate pentru care acel nivel de studii nu era necesar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Victimizarea în Codul muncii sau cum poate fi amendat cu câteva mii de lei angajatorul care aplică un tratament advers angajatului care a depus o plângere sau l-a dat în judecată

Codul muncii interzice orice formă de discriminare a angajaților, stipulând că tratamentele adverse aplicate ca reacție la plângeri sau sesizări privind încălcarea drepturilor legale constituie acte de victimizare. Introducerea acestui concept în legislație a avut loc în 2020, extinzându-se ulterior pentru a include și reacțiile angajatorilor la sesizările formulate de angajați. De asemenea, Legea avertizorilor de integritate protejează angajații de represalii, stabilind obligația angajatorilor de a demonstra că măsurile luate nu sunt legate de raportările efectuate de angajați. Discriminarea și tratamentele nefavorabile aplicate de angajatori sub umbrela discriminării sunt sancționate cu amenzi cuprinse între 4.000 și 8.000 lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Încetarea de drept a CIM-ului în cazul pensionării. Nici noua lege nu le face viața mai ușoară angajatorilor care au dificultăți în a identifica momentul încetării contractelor

Dacă nu aleg să continue activitatea dincolo de momentul când ar avea dreptul să se pensioneze pentru limită de vârstă, angajații se pot duce să depună cererile de pensionare și toate documentele cerute de lege în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii condițiilor pentru pensionare. Deși angajatorii știu, orientativ, cam care ar fi momentul de la care un angajat sau altul se poate pensiona, iar angajații oricum trebuie să le ceară o adeverință din care rezultă că nu au depus cereri pentru continuarea raporturilor de muncă peste vârsta de pensionare, reglementările și succesiunea unor „evenimente” sunt, chiar și în contextul noii legi a pensiilor, la fel de greu de urmărit de către angajatori ca până acum. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cum se construiesc autostrăzile din România? Cu sute de oameni muncind la negru, desigur. Ministerul Muncii pare să se confrunte cu o premieră

ITM Buzău a descoperit 190 de muncitori fără contracte de muncă pe șantierul Autostrăzii A7, lucrând pentru o firmă înființată în 2024. Sancțiunea? O amendă de 200.000 de lei – aceeași, indiferent dacă e vorba de 10 sau 190 de angajați „la negru”, căci legea nu prea face diferența între un mic „șmecher” cu 10 angajați și o firmă care încalcă flagrant legea cu 190. Protecția muncii într-un sector cu riscuri semnificative? Accidente de muncă? Detalii neimportante, aparent. Într-o notă și mai amuzantă, Ministerul Muncii declară situația „fără precedent”, de parcă n-ar fi mai văzut cazuri similare sau chiar mai grave în ultimii ani. Ce să facem, când statul e surprins, noi doar oftăm. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pentru modificarea „prestațiilor suplimentare în bani” e nevoie de act adițional, nu e suficientă o decizie internă

Modificarea salariului, ca element esențial al contractului individual de muncă, se poate realiza, de regulă, doar prin act adițional cu acordul părților, conform Codului muncii, cu două excepții: modificările impuse de acte normative sau de clauze ale contractului colectiv de muncă. Deși angajatorii pot considera că pot modifica unilateral salariul prin decizii interne, iar aici vorbim inclusiv de adaosurile salariale, legislația stipulează că orice astfel de modificare necesită consimțământul salariatului, asigurând astfel respectarea principiului bunei-credințe și a consensualității în relațiile de muncă. Citește articolul