ACCES PREMIUM

Cerința de a fi disponibil în timpul concediului de odihnă e abuzivă și angajații au dreptul să refuze să muncească în vacanță

În SUA, conceptul de „workation”, care se referă la cei care lucrează din vacanță, e tot mai des adus în discuție, dar legislația americană este considerabil diferită de cea din Europa, unde angajații beneficiază de dreptul la concediu anual plătit recunoscut tuturor. Cei care lucrează în concediu se confruntă adesea cu burnout și stres crescut, iar ideea în sine de a lucra atunci când se presupune că trebuie să-ți refaci capacitatea de muncă este o aberație. Cu toate acestea, angajații mai tineri și cei în funcții de conducere aleg să nu se deconecteze în vacanță. Angajații care refuză însă orice activitate în vacanță nu ar putea fi, conform legii române, nici sancționați, nici evaluați pe acest criteriu și cu atât mai puțin concediați pe acest unic motiv. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Mii de ore peste program și un CCM care legitimează munca suplimentară în situații nelegale

Miile de ore suplimentare adunate într-o perioadă de 25 - 30 de luni de muncă reprezintă o chestiune (un abuz) cu care ne-am mai întâlnit, indiferent că vorbim de angajații de la privat sau din sistemul public. Reperele esențiale legate de timpul de muncă, de repaus, scopul și condițiile de efectuare a muncii suplimentare, cel mai adesea complet trecute cu vederea. În speța pe care o avem azi în față însă cel mai șocant aspect e chiar o prevedere din contractul colectiv de muncă, prin care părțile, cu încălcarea flagrantă a legii, au decis să legitimeze munca suplimentară în situații aproape absurde. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Achizițiile publice, între responsabilitate socială și austeritate fiscală. De ce paradigma atribuirii doar pe baza criteriului prețului cel mai mic trebuie să dispară

În România, 86% din achizițiile publice sunt atribuite doar pe criteriul prețului cel mai mic. Între timp, la nivel european se discută nevoia schimbării regulilor achizițiilor publice pentru a încuraja crearea de locuri de muncă adecvate. Recent, sindicatele europene au protestat la Bruxelles susținând că proiectele publice ar trebui să favorizeze firmele care respectă niște standarde minime în ceea ce privește forța de muncă și asigură locuri de muncă de calitate.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pot lucra în regim de telemuncă de la sediul altui angajator?

Întrebarea din titlu indică un aspect adesea ignorat în cazul celor care lucrează de acasă - alegerea locului desfășurării activității. Deși sintagma din Legea telemuncii („în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator”) oferă flexibilitate, în realitate, acest „alt loc” nu ar putea fi chiar oriunde; mai precis, n-ar putea fi biroul/sediul altui angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca în schimburi poate reprezenta o excepție de la regula repausului zilnic, însă tot cu încadrarea în limitele timpului de muncă săptămânal

Relația de muncă trebuie să asigure, printre altele, predictibilitate și echilibru lucrătorului și angajatorului deopotrivă, iar în general vorbim de o repartizare uniformă a timpului de muncă, câte opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, zilele de sâmbătă și duminică fiind, tot ca regulă generală, ceea ce numim repaus săptămânal. Doar că nu toate activitățile permit o astfel de repartizare uniformă, iar Codul muncii prevede și o serie de excepții, creionate însă tot cu respectarea dispozițiilor cu caracter minimal prevăzute de normele europene - mai exact, Directiva 2003/88/CE. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Nu e nevoie de o evaluare formală pentru a putea înceta contractul pe perioada de probă printr-o simplă notificare

Încetarea contractului de muncă în perioada de probă printr-o simplă notificare, fără preaviz și fără motivare, oferă atât angajatorului, cât și salariatului, o flexibilitate sporită, fără a impune obligația unei evaluări formale sau a unei cercetări disciplinare. Cu toate acestea, angajatorul trebuie să respecte procedurile de notificare și să acționeze cu bună-credință, desigur, evitând să abuzeze de acest drept. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

„Regulile casei” în cadrul relației de muncă nu înlocuiesc dispozițiile legale: pierderea tichetelor de masă ca sancțiune în cazul demisiei, nelegală

Ignorarea celor mai elementare dispoziții juridice nu ne mai surprinde, din păcate, nici după 112 ani de la adoptarea primului Cod al muncii (1912) - și chiar e necesar să ne ducem atât de mult în spate ca punct de referință în cazul de față. De expresia „regulile casei” în cadrul relațiilor de muncă e prima oară când aud/citesc și tot prima oară aud și de situația în care dreptul legitim de a demisiona l-ar pune pe angajat în postura de a pierde dreptul la tichete de masă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce oportunități de finanțare există la nivel european în materie de SSM

Promovarea unui mediu de lucru sigur și sănătos nu este doar o obligație legală, ci și o oportunitate strategică pentru companii de a îmbunătăți productivitatea și a reduce costurile legate de accidentele de muncă și bolile profesionale. În contextul european, există o serie de programe de finanțare care susțin inițiativele legate de sănătate și securitate în muncă (SSM), oferind companiilor, instituțiilor și altor entități acces la resurse financiare considerabile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Companiile pot fi amendate cu până la 20.000 de lei dacă omit să ofere aceste informații angajaților înainte de a fi detașați în străinătate

Pe lângă aspectele minimale ce trebuie să facă obiectul unei informări prealabile a angajaților ce vor lucra în străinătate, reglementarea detașărilor transfrontaliere în alte state europene obligă la oferirea unor informații esențiale cu privire la componența remunerației, acoperirea cheltuielilor și alte drepturi specifice, nerespectarea acestei obligații de informare putând atrage amenzi semnificative. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

O evaluare profesională deficitară poate fi anulată în instanță, chiar dacă un calificativ negativ primit de angajat nu este neapărat nejustificat

Evaluările privind obiectivele de performanță pot fi contestate în instanță din perspectiva legalității procedurii de evaluare. Într-o speță în care angajatorul nu a adaptat obiectivele la condițiile reale de muncă și nu a respectat pe deplin drepturile și responsabilitățile impuse de Codul muncii, judecătorii au ajuns să anuleze o evaluare realizată deficitar, care nu putea reflecta în mod obiectiv performanța angajatului. Citește articolul