ACCES PREMIUM

Reprezentarea colectivă a salariaților - variantele permise de lege și ierarhizarea acestora

Reprezentarea colectivă a angajaților dintr-o unitate se poate face în două modalități principale. Reprezentanții salariaților se aleg, conform legii, în mod subsidiar, dacă nu există reprezentare sindicală de niciun fel. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Regulile privind conflictele individuale de muncă, mutate în Codul muncii. În lipsa acordului părților și a bunei-credințe, se ajunge invariabil tot la instanță

Regulile de competență și termenul de apel în materia conflictelor individuale de muncă s-au mutat acum în Codul muncii, în Legea dialogului social regăsindu-se aspectele privind conflictele colective de muncă. În materia conflictelor individuale, părțile pot să fie de acord să folosească și concilierea ca să-și soluționeze problemele, dar accesul la justiție rămâne neîngrădit pentru salariat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

S-a încheiat și înregistrat CCM-ul la nivel de unitate. Ce trebuie să facă mai departe angajatorul?

Părțile au reușit să cadă la învoială, au decis asupra formei finale a contractului colectiv de muncă (CCM) și acesta a fost înregistrat așa cum prevede legea. Ce urmează, se întreabă un angajator? „Îl aduc la cunoștință angajaților, semnează că l-au citit, fac acte adiționale? Dar în privința noilor angajați?” Citește articolul

ACCES PREMIUM

Greva și suspendarea contractelor - ce prevede legea și care sunt efectele asupra greviștilor

Atât sub auspiciul vechii legi a dialogului social, cât și sub al actualei, participarea la grevă înseamnă neprestarea muncii, cu consecința că greviștii nu au dreptul la salariu, perioada de grevă nu constituie vechime în muncă și singurele care subzistă sunt drepturile privind asigurările de sănătate. Declanșarea grevei înseamnă, tototdată, bifarea unor obligații minimale (formalități, de fapt) stabilite de lege: comunicarea către inspectoratele teritoriale de muncă în termenul-limită și suspendarea contractelor în Revisal, cel târziu în ziua anterioară. Cu atât mai mult cu cât declanșarea grevei a fost anunțată cu câteva zile înainte, ideea că nu avea cine să opereze aceste formalități este absurdă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Fuziuni și divizări: În ce condiții se mută salariații de la un angajator la altul în cazul transferului de întreprindere

Contractul individual de muncă are la bază acordul de voință al celor două părți, angajatorul și salariatul, iar modificarea sa presupune, tot cu caracter general, același acord de voință, fiind expres prevăzute de lege situațiile în care el poate fi modificat fără încheierea unui act adițional. În categoria situațiilor excepționale se încadrează și transferul de întreprindere, caz în care salariaților le sunt garantate o serie de drepturi, nefiind impus acordul lor de voință în privința modificării angajatorului. În condițiile în care o criză precum cea actuală poate veni cu decizia de a face fuziuni și divizări, este important ca angajatorii să știe în ce condiții se pot muta salariații la o firmă la alta în urma transferului de întreprindere. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Analiză Aderarea la un sindicat a lucrătorilor independenți: Un pas înainte pentru cei care nu lucrează în baza unui contract de muncă

Sub auspiciul vechii legi a dialogului social, persoanele fizice autorizate (PFA) sau alte categorii de lucrători independenți nu aveau dreptul de a adera la un sindicat sau de a forma unul. În contextul unei evoluții rapide a raporturilor de muncă, ce nu presupun neapărat semnarea unui contract de muncă în forma clasică sau deloc, legea română nu mai corespundea necesităților de reglementare, nici chiar în comparație cu mai vechi prevederi europene și internaționale, care nu se referă doar la salariați, ci se folosesc de termeni mai cuprinzători. În actuala lege a dialogului social însă, lucrătorii independenți sunt pe picior de egalitate cu angajații în privința aderării la sindicate și speranței pentru condiții de lucru mai bune în raport cu angajatorii lor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Două beneficii ce pot fi acordate angajaților și care nu-i costă suplimentar pe angajatori. Cadrul legal al acestora

La acest moment, legea fiscală prevede destul de multe beneficii, însemnând tratamente fiscale mai avantajoase, pentru diverse beneficii extrasalariale acordate angajaților din România, în sistemul privat. De la hrană, la vacanțe, sume destinate copiilor sau creșterii acestora, abonamente de sănătate ori contribuții la fondurile private de pensii, angajatorul român e încurajat din toate părțile, an de an, cu fiecare beneficiu care se adaugă listei deja existente, să le ofere cât mai mult angajaților săi. Desigur, în afară de voință trebuie să existe și bani. Dar dacă cei care se ocupă de aceste politici de beneficii l-ar întreba pe fiecare angajat în parte ce-și dorește cu adevărat sau dacă ar consulta statistici privind preferințele declarate ale angajaților, ar putea găsi că există cel puțin două beneficii care nu-i costă nimic. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Analiză În 2022, munca la negru a înregistrat în București valori alarmante. Partea bună: niciun deces la locul de muncă sau în legătură cu serviciul nu a fost înregistrat

Deși vorbim de capitala țării și de o concentrare uriașă de forță de muncă, datele inspectorilor arată în București o situație deloc îmbucurătoare a muncii nedeclarate - o medie de 5,5 persoane în fiecare zi lucrătoare au fost identificate prestând muncă nedeclarată. Asta în contextul în care vorbim de angajați controlați în mod efectiv de inspectori, ceea ce înseamnă că, în realitate, fenomenul are o amploare mult mai mare.  Citește articolul

ACCES GRATUIT

Scăpări din noua lege a dialogului social: Unele dintre cererile privind conflictele individuale de muncă trebuie să ajungă acum la judecătorii

În noua lege a dialogului social nu se mai regăsește o prevedere din vechea lege ce stabilea competența materială a tribunalelor, primă instanță, în cazul conflictelor individuale de muncă. În lipsa unei prevederi similare în Codul muncii, cele mai multe dintre cererile patrimoniale se vor îndrepta, momentan, până la o eventuală intervenție legislativă, către judecătorii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Noua lege a dialogului social

UPDATE Am putea asista, anul acesta, la demararea discuțiilor pentru încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel național?

Spre deosebire de vechea lege a dialogului social, noua reglementare prevede posibilitatea negocierii unui contract colectiv de muncă la nivel național. În cuprinsul acestuia nu se vor putea regăsi însă clauze privind nivel salariului minim garantat în plată, deputații considerând „necesar” să existe această limită. În ce măsură viitoarea reglementare ne apropie de dezideratul din directiva salariilor minime, oficializată toamna asta? Citește articolul