ACCES GRATUIT
Proiect de ordin
Personalul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) care lucrează în condiții deosebite va suporta o reducere a numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar, conform unui nou proiect de ordin. Măsura este una temporară, aplicabilă în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026, și are ca scop limitarea cheltuielilor publice pentru încadrarea în țintele de deficit bugetar. Astfel, durata concediului suplimentar va fi redusă proporțional la o perioadă cuprinsă între trei și cinci zile lucrătoare, în funcție de drepturile deținute anterior, ca parte a implementării prevederilor referitoare la stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit recent că polițiștii repuși în funcție după o perioadă de suspendare sau punere la dispoziție au dreptul la actualizarea sumelor salariale conform indicelui inflației, la plata dobânzilor legale penalizatoare pentru întârzierile salariale și la compensarea sporurilor pentru studii superioare, dacă activitatea desfășurată corespunde studiilor. Totodată, instanța a precizat că nu există obligația de a compensa în bani concediile de odihnă suplimentare neefectuate în acea perioadă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Concediul de odihnă este un drept fundamental al angajaților, esențial pentru sănătatea și bunăstarea acestora, iar durata sa ar trebui să fie adaptată și în funcție de vechimea și vârsta lucrătorilor, având în vedere că nevoile de recuperare diferă pe parcursul vieții. În timp ce sectorul public beneficiază de reglementări ceva mai favorabile privind numărul minim de zile de concediu pe măsura vechimii, angajații din sectorul privat au doar posibilitatea de a negocia zile suplimentare. Angajatorii ar trebui să fie conștienți de riscurile asociate cu lipsa odihnei adecvate, care pot afecta nu doar sănătatea individuală, ci și productivitatea generală a organizației.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De la oferirea unor beneficii angajaților, permisiunea de a utiliza mașinile de serviciu și în scop personal, până la regulile stricte privind dreptul la concediul de odihnă, angajatorii trebuie să navigheze între Codul muncii și Codul fiscal când vine vorba de diverse aspecte legate de concediile anuale ale angajaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Concediul de odihnă suplimentar față de minimul anual legal este un beneficiu preferat de angajați. Aceste zile pot fi negociate individual sau pot fi rezultatul negocierilor colective. În contextul egalității de remunerare între bărbați și femei, se pune întrebarea dacă aceste zile suplimentare pot crea o diferență inechitabilă între angajați. Este important ca acordarea lor să se facă în mod obiectiv, având criterii clare și nu pe baza unor preferințe personale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariații au dreptul la concediu de odihnă, liber pentru sărbătorile legale, precum și la alte zile libere suplimentare, plătite sau nu, cuprinse în Codul muncii sau alte acte normative. Ne referim, de pildă, la liberele pentru donarea de sânge, pentru evenimentele familiale deosebite, pentru fertilizarea in vitro sau pentru îngrijirea sănătății copilului. Încuviințarea acestor zile libere este, aproape întotdeauna, legată de un context anume și pentru care angajatorul va cere cu siguranță un document doveditor. Ca atare, acordarea lor altcândva, de pildă, pentru a crea „puntea” cu o altă zi liberă, ar putea fi ușor refuzată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La acest moment, legea fiscală prevede destul de multe beneficii, însemnând tratamente fiscale mai avantajoase, pentru diverse beneficii extrasalariale acordate angajaților din România, în sistemul privat. De la hrană, la vacanțe, sume destinate copiilor sau creșterii acestora, abonamente de sănătate ori contribuții la fondurile private de pensii, angajatorul român e încurajat din toate părțile, an de an, cu fiecare beneficiu care se adaugă listei deja existente, să le ofere cât mai mult angajaților săi. Desigur, în afară de voință trebuie să existe și bani. Dar dacă cei care se ocupă de aceste politici de beneficii l-ar întreba pe fiecare angajat în parte ce-și dorește cu adevărat sau dacă ar consulta statistici privind preferințele declarate ale angajaților, ar putea găsi că există cel puțin două beneficii care nu-i costă nimic.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cel mai folosit beneficiu de până acum, respectiv tichetele de masă, a fost detronat, potrivit unui studiu recent, de zilele de concediu de odihnă acordate în plus. Fie că cele acordate peste numărul minim prevăzut de Codul muncii se dau tuturor angajaților sau doar celor care au o anumită vechime în muncă, ele trebuie să se regăsească în documentele de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorul decide că e cazul să le acorde angajaților săi mai multe zile de concediu de odihnă decât le acorda până acum (20 de zile anual). Și intenționează ca, de anul următor, toți angajații, actuali și viitori, să primească mai multe - să zicem, 25. Dacă pentru viitorii angajați nu e o problemă la care să se gândească momentan - fiecare contract se va încheia la momentul său, iar în fiecare dintre acestea va preciza cele 25 de zile, așa cum indică legea - , în cazul contractelor în derulare angajatorul nu știe cum să procedeze: e cazul să modifice, pe rând, prin acte adiționale, toate contractele de muncă sau e suficientă prevederea zilelor într-un contract colectiv sau chiar în regulamentul intern? Răspunsul îl găsim în Codul muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Sunt unele firme care între Crăciun și Revelion nu au suficientă activitate sau nu primesc comenzi - ori le primesc în număr foarte mic - încât să poată susține cheltuielile de menținere a firmei deschise. În situația în care activitatea se întrerupe parțial sau total în această perioadă, angajatorii au mai multe soluții la îndemână pentru a nu-și mai chema salariații la muncă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristian Stanescu 
Cristina Iacob 
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 
