ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Dacă refuz să merg la petrecerea firmei sunt forțat să-mi iau o zi de concediu, în timp ce aceia care merg sunt pontați. E normal să fiu penalizat așa?

Despre programul de muncă, repartizarea acestuia, zilele de concediu și chiar scopul relației de muncă putem deschide foarte multe discuții - de fapt, le deschidem destul de des, din diverse perspective. Cu toate acestea, piața muncii te întâmpină mereu cu situații în care legea pare mai degrabă ceva de domeniul basmelor. Deși scurta istorisire de la care am plecat azi poate părea inventată, aflați că nu este. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De ce nu discutăm de muncă suplimentară în weekend, atunci când angajatul a lucrat deja de luni până vineri

În zilele când ar trebui acordat repausul săptmânal nu putem vorbi de muncă suplimentară, dar există o permamentă confuzie în acest sens. Pornind de la înțelegerea săptămânii de lucru, trecând prin toate regulile care țin de organizarea acestuia și respectând drepturile angajaților la repaus zilnic și săptămânal, este evident că un angajat care a lucrat de luni până vineri nu poate să lucreze și sâmbătă sau duminică, iar asta să se numească muncă suplimentară așa cum e permisă ea de Codul muncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

„Regulile casei” în cadrul relației de muncă nu înlocuiesc dispozițiile legale: pierderea tichetelor de masă ca sancțiune în cazul demisiei, nelegală

Ignorarea celor mai elementare dispoziții juridice nu ne mai surprinde, din păcate, nici după 112 ani de la adoptarea primului Cod al muncii (1912) - și chiar e necesar să ne ducem atât de mult în spate ca punct de referință în cazul de față. De expresia „regulile casei” în cadrul relațiilor de muncă e prima oară când aud/citesc și tot prima oară aud și de situația în care dreptul legitim de a demisiona l-ar pune pe angajat în postura de a pierde dreptul la tichete de masă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pentru modificarea „prestațiilor suplimentare în bani” e nevoie de act adițional, nu e suficientă o decizie internă

Modificarea salariului, ca element esențial al contractului individual de muncă, se poate realiza, de regulă, doar prin act adițional cu acordul părților, conform Codului muncii, cu două excepții: modificările impuse de acte normative sau de clauze ale contractului colectiv de muncă. Deși angajatorii pot considera că pot modifica unilateral salariul prin decizii interne, iar aici vorbim inclusiv de adaosurile salariale, legislația stipulează că orice astfel de modificare necesită consimțământul salariatului, asigurând astfel respectarea principiului bunei-credințe și a consensualității în relațiile de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Norma de muncă – între normalitate și abuz de drept. Câteva reguli de care angajatorii ar trebui să țină cont în elaborarea ei

Normarea muncii, conform Codului muncii, se aplică tuturor categoriilor de salariați, ceea ce ne-ar duce cu gândul la faptul că atât directorii (Grupa majoră 1 din COR), cât și muncitorii necalificați (grupa majoră 9 din COR), ar trebui să îndeplinească o anumită normă într-un interval de timp. Din păcate, în multe situații, simpla lecturare a unui text de lege nu asigură și înțelegerea sa, iar aplicarea neconformă tinde să devină regulă, așa cum se întâmplă și cu norma de muncă, deși definiția acesteia și regulile care stau la baza elaborării sale sunt neschimbate din 1972. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum schimbăm programul de muncă: prin act adițional sau doar îl comunicăm salariaților?

Predictibilitatea relației de muncă este esențială, iar aici avem în vedere interesele ambelor părți. Modelul-cadru al contractului individual de muncă (CIM) oferă o reglementare mai clară cu privire la timpul de muncă, stipulându-se că modificările trebuie efectuate prin acordul părților. Însă, necorelarea între diferite acte normative poate duce la interpretări eronate, afectând drepturile lucrătorilor. Chiar și în fața unei decizii unilaterale care afectează drepturile sale într-un fel sau altul, angajatul are posibilitatea de a contesta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Cum trebuie să fie evidențiat timpul meu de muncă atunci când specificul muncii implică deplasări zilnice cu mașina în interes de serviciu?

Un angajator încearcă, prin prevederi interne, să creeze aparența unui program de lucru care nu se abate atât de tare de la litera legii - doar că prevederile interne nu au niciun efect asupra prevederilor legale imperative. Astfel, un angajat care, de fapt, totalizează 12 ore la lucru pe zi, are opt ore de muncă și vreo patru în deplasări zilnice, din care angajatorul percepe ca ore suplimentare doar două, restul de două nefiind luate în seamă la nivel formal. Situația în care se află cel din povestirea de azi nu este una izolată și mulți lucrători efectuează zilnic deplasări în interes de serviciu, ceea ce poate însemna depășirea timpului normal de lucru stabilit în contractul individual de muncă, iar încadrarea acestor perioade nu este întotdeauna evidențiată ca fiind muncă suplimentară. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ce pot face salariații cărora nu le este compensată munca suplimentară sau efectuată în zilele de sărbătoare legală?

Deși mulți angajați se așteaptă la un spor ca modalitate principală de recompensare a orelor muncite peste program ori în zilele de sărbătoare legală, recompensarea acestora se face, conform legii, în primul rând prin acordarea de timp liber corespunzător - dreptul la spor se naște abia după o perioadă de timp în care recompensarea cu timp liber nu a avut loc (altfel spus, sporul e subsidiar). Concret, însă, de când au angajații posibilitatea să reclame faptul că nu au fost recompensați pentru acele ore sau zile de muncă? Totodată, merită subliniat că a face o reclamația la inspectorat nu garantează recuperarea sumelor datorate de angajator, însă asta nu trebuie să descurajeze angajații să reclame neregulile de la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Nerespectarea regulilor privind repausul zilnic și săptămânal influențează negativ și concediul de odihnă anual

Atunci când programul de muncă este „impus de necesitățile” unității și sunt ignorate regulile care stau la baza repartizării timpului de muncă și cele care stabilesc perioadele minime pentru repaus, la un moment dat apar și situațiile care pot declanșa conflicte de muncă. De exemplu, în cazul unui program nelegal de muncă, angajatorul ajunge să suprapună peste dreptul la concediul de odihnă zile care ar trebui să fie, de fapt, pentru repausul săptămânal. Altfel spus, nerespectarea legii într-o privință determină nerespectarea unei alte prevederi și tot așa. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Tranziția la noul REGES: Ce trebuie să știe angajatorii și angajații

REGES Online, sistemul care va înlocui actualul registru de evidență a salariaților, pare a intra în linie dreaptă, după cum reiese dintr-o prezentare a acestuia organizată astăzi de Inspecția Muncii, la care a participat și avocatnet.ro. Cu lansare planificată la sfârșitul lui 2024, sistemul aduce acces multi-platformă, automatizări și integrări avansate. Angajatorii vor beneficia de funcționalități noi în administrarea datelor de muncă, iar angajații vor dobândi, în premieră, accesul la propriul dosar de muncă, drept pe care îl au astăzi numai la nivel teoretic. Citește articolul