Perioada de tranziție la Reges-Online, până pe 30 septembrie, oferă angajatorilor timp pentru a-și pune la punct toate contractele, a le audita și a le revizui, identificând situațiile în care se impune încheierea de acte adiționale. Citește articolul
Angajatorul poate încheia un contract pe durată determinată doar dacă se încadrează în mod real și obiectiv într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de lege. O eroare pe care angajatorul nu ar trebui să o facă este aceea de a omite să precizeze în contracte ce cazuri sunt incidente în raporturile respective - o eroare ce poate să-l coste inclusiv recalificarea contractului. Este esențial ca în companii să se înțeleagă și să respecte caracterul excepțional al contractului individual de muncă pe durată determinată. Acesta nu trebuie să devină o practică standard pentru a eluda obligațiile și stabilitatea oferite de contractul pe durată nedeterminată, ci trebuie utilizat doar atunci când situația faptică o impune ori se justifică legal.
Deși informația despre adresa angajatului nu mai poate fi extrasă vizual de pe noua carte de identitate electronică, ce va deveni tot mai răspândită de acum înainte, angajatorii au un interes major să dețină această informație, iar o modalitate de a se asigura că o dețin este completarea unor declarații pe propria răspundere de către angajații cu astfel de cărți de identitate. Citește articolul
În dinamica pieței muncii actuale, contractul individual de muncă (CIM) pe durată determinată a devenit o prezență tot mai frecventă și, deși contractul pe durată nedeterminată rămâne regula și pilonul central al stabilității în muncă, este esențial să înțelegem că varianta pe durată determinată este legală doar în condiții stricte și bine definite. Citește articolul
Pe lângă concediul anual de odihnă, legislația muncii din România recunoaște și reglementează o serie de alte situații în care salariații au dreptul să absenteze de la locul de muncă, fie pentru motive medicale, familiale, de dezvoltare profesională sau evenimente speciale. Aceste prevederi completează tabloul drepturilor la timp liber și protecție socială. Citește articolul
Uneori suntem tentați să vedem drepturi acolo unde nu sunt și destul de des le ignorăm pe cele evidente. Avem tendința de a lua de bune promisiunile verbale și de a nu verifica inserarea lor în documente care să le facă și obligatorii. Cum telemunca a devenit atât de răspândită, la fel de răspândite sunt și situațiile în care angajații se simt înșelați în privința așteptărilor lor. Verificarea atentă a contractului este esențială pentru a identifica exact regimul de muncă, locația, programul și obligațiile de pontaj. Deși mulți angajatori prezintă telemunca drept flexibilă, doar prevederile scrise negru pe alb sunt opozabile și obligatorii. La fel, regulamentul intern e un document ce n-ar trebui lăsat la stadiul de legendă.
Deși unele aspecte ce țin de elementele esențiale ale contractului individual de muncă (CIM) sunt prevăzute explicit atât în Codul muncii, cât și în modelul-cadru CIM (acela prevăzut prin ordin de ministru), momentan ele nu se regăsesc și în Registrul electronic de evidență a salariaților, iar un exemplu în acest sens este chiar repartizarea programului de muncă. De ce ar fi însă extrem de util să o regăsim acolo? S-ar putea evita situațiile, des întâlnite, în care un lucrător află că programul său s-a modificat de pe azi pe mâine. Citește articolul
Rolul acestor fișe de aptitudine, a căror lipsă presupune pericolul unor sancțiuni care pot ajunge până la 8.000 de lei, este de a proteja salariatul în funcție de riscurile la care este sau va fi expus în timpului procesului de muncă și de a confirma aptitudinea sa în muncă în funcție de aceste riscuri. Explicăm aceste aspecte deoarece vorbim de un subiect pe care inspectorii muncii l-au verificat recent în controalele derulate la angajatori. Citește articolul
Interpretarea generală este că salariatul nu poate refuza delegarea sau detașarea, însă complexitatea relației de muncă impune nu numai lecturarea unui articol din Codul muncii, ci și interpretarea acestuia prin raportare la întreg ansamblul normativ care reglementează relațiile de muncă. Uneori, situația din practică nici nu este corect încadrată în rândurile legii, astfel că salariatul poate ajunge să aibă de pierdut, inclusiv financiar. Citește articolul
Planul de îmbunătățire a performanței, acest instrument de ultim resort pe care companiile îl folosesc cu angajații, poate ajunge destul de ușor în zona de abuz dacă angajatorul nu respectă prevederile legale. Deși nu sunt tratate în mod expres și nu sunt amintite undeva în Codul muncii sub această denumire sau vreuna echivalentă, evaluările profesionale și concedierea pentru necorespundere profesională sunt tratate de cod și există, de asemenea, jurisprudență suficientă în această zonă ca să ne facem o idee despre limitele unor atare planuri. Un aspect important însă e acela al transparenței și informării prealabile - angajatul nu ar trebui pur și simplu pus în fața unui atare plan dacă el nu e amintit nicăieri și cu atât mai puțin nu poate fi folosit discreționar. Citește articolul