Legislația actuală nu permite angajatorilor să facă diferențe salariale după criterii subiective și aici intră și primele acordate angajaților. De ce dintre mai mulți angajați care fac o muncă de valoare egală doar unii primesc prime la final de an? Aceasta e o întrebare la care angajatorul trebuie să răspundă motivat și având în spate o radiografie obiectivă a lucrurilor. Altfel, poate răspunde pentru discriminare. Citește articolul
Ghidul privind hărțuirea pe criteriul de sex și hărțuirea morală la locul de muncă a fost adoptat joia trecută de Guvern, după ce acesta fusese pus în dezbatere anul trecut, iar marți a fost în sfârșit oficializat. Noua metodologie trebuie folosită de către instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, civile și militare, dar și de către companiile private pentru a-și elabora propriile ghiduri și politici antihărțuire, în funcție de domeniul de activitate și prevederile legale în vigoare. Citește articolul
Directiva europeană privind transparența salarială, oficializată anul acesta, își propune să ridice standardul în materia egalității de remunerație între femei și bărbați care fac aceeași muncă ori o muncă de valoare egală. Principiul egalității de remunerare nu este însă unul nou și este dublat deja de o bogată jurisprudență la nivelul Uniunii. O speță de care merită să ne amintim, în acest context, ne arată că principiul egalității nu se aplică neapărat doar în aceeași locație a angajatorului, ci și în locații din diverse localități - cu alte cuvinte, diferențierea salariilor nu se poate face doar pentru că o lucrătoare este angajată în Dej, în timp ce un lucrător ce face o muncă de valoare egală e angajat în Bucureși, într-o altă locație a aceluiași angajator. Citește articolul
Faptul că un salariat se informează în timpul programului de lucru despre drepturile și obligațiile sale, că încearcă să înțeleagă ce consecințe legale au actele pe care le primește spre semnare nu reprezintă o încălcare obligațiilor sale de serviciu, ci demonstrează că angajatorul are salariați competenți. Se întâmplă însă, contrar principiului bunei-credințe, ca odată ce angajatul începe să pună întrebări, să fie considerat incomod. În același timp, angajatul e suficient de bun cât să fie indispensabil angajatorului pe timpul unui concediu mai lung, să fie pus să muncească ore suplimentare deși are contract part-time, să nu știe când și în ce fel se modifică regulamentul intern sau să afle că interesele îi sunt reprezentate de colegi numiți, nu aleși de el. Citește articolul
Chiar dacă regulile care guvernează relațiile de muncă sunt suficient de clare în privința modului în care un contract de muncă poate înceta, sunt și situații în care sunt ignorate cu bună știință, iar cei care o fac se bazează, probabil, pe faptul că salariații fie nu cunosc ce prevede legea, fie nu au posibilitatea să-și exercite efectiv drepturile. Chestiunea demisiei forțate e unul dintre exemplele frecvente din practică în care angajatorii îi pun pe angajați în situații dificile sau când se ajunge la adevărate hărțuiri la locul de muncă. Citește articolul
Hărțuirea la locul de muncă poate îmbrăca numeroase forme, iar hărțuirea morală duce la deteriorarea condițiilor de muncă ale victimei sau chiar la compromiterea carierei sale. Hărțuirea poate apărea inclusiv într-un schimb de mesaje sau în mesajul profund ofensator transmis printr-un e-mail de către un superior sau un alt angajat, precum într-o situație pe care o întâlnim în această speță: Citește articolul
O hotărâre a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a sancționat taxarea persoanelor cu dizabilități pentru serviciile de asistență la îmbarcare în aeroporturi. CNCD a explicat că acestea au dreptul de folosire gratuită a ambuliftului, perceperea unor tarife aferente acestui serviciu fiind considerată discriminare. Citește articolul
Legea impune accesul nediscriminatoriu la angajare între femei și bărbați. Un anunț de angajare în care se specifică printre condiții că un candidat eligibil este exclusiv de sex feminin este discriminatoriu, chiar și dacă, în schema de personal în care se încadrează acel post, toți ceilalți membri aparțin exclusiv celuilalt sex decât cel din anunțul de angajare. Citește articolul
Angajatorii nu pot trata în mod diferit angajații când vine vorba de politicile salariale și de beneficii pe unicul criteriu al vârstei - mai exact, că ar fi mai rentabil pentru angajator să investească în angajații tineri și să încerce să-i stimuleze, pe când în cazul angajaților mai în vârstă, nu. Citește articolul
Pentru că segmentul „micilor angajatori”, adică sub 100 sau sub 50 de angajați, este cel care are ponderea cea mai mare, merită subliniat că Directiva privind transparența salarială nu va reprezenta neapărat încă o povară pentru acești angajatori, când vorbim de obligații noi. În fapt, pentru cei sub 50 de angajați, directiva le impune angajatorilor doar să pună la dispoziție angajaților niște informații pe care acum nu le oferă sau le oferă mai greu ori mai târziu decât ar fi necesar pentru angajați. Citește articolul