Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune obligatorilor și obligații recurente, cea mai importantă dintre acestea fiind obligația de a oferi instruire anuală angajaților. Normele impun însă și obligații de raportare, însă nu le generalizează. Citește articolul
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat în cazul unei plângeri depuse de o femeie în vârstă cu handicap grav, care a contestat refuzul autorităților române de a-i acorda un asistent personal, pe considerentul că evaluarea handicapului său a fost incompletă. Curtea a constatat o încălcare a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la respectarea vieții private, argumentând că autoritățile naționale nu au luat în considerare în mod adecvat situația sa specifică și dreptul său la autonomie. Ca urmare, Curtea a acordat reclamantei despăgubiri materiale și morale, precum și pentru cheltuielile de judecată. Curtea a hotărât că nu mai este nevoie să analizeze capătul de cerere privind discriminarea. Citește articolul
Românii care lucrează în străinătate și se confruntă cu probleme la locul de muncă au la dispoziție mai multe opțiuni pentru a-și proteja drepturile. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Caraș-Severin a transmis recent un comunicat în care reamintește că, în cazul unui conflict de muncă cu angajatorul, salariații pot apela la autoritățile competente sau pot solicita sprijinul misiunilor diplomatice ale României. Citește articolul
Codul muncii va suferi modificări anul acesta pentru a ratifica Convenția privind eliminarea violenței și hărțuirii în muncă, clarificând faptul că nu este necesară repetarea faptelor pentru a putea vorbi de hărțuire. Proiectul de lege, aflat în dezbatere, vizează recunoașterea hărțuirii morale chiar și în cazul unor acte izolate, contrar practicilor conturate până acum, în care s-a pretins un caracter sistematic sau o întindere minimă a faptelor. Această schimbare este considerată un câștig important pentru victimele hărțuirii, care se confruntau cu dificultăți în a dovedi prejudiciul suferit din cauza interpretărilor restrictive făcute de unele instanțe. Rămâne de văzut dacă forma actuală a proiectului va fi menținută de Parlament. Citește articolul
Este esențial să recunoaștem că fiecare individ are abilități și competențe unice, iar evaluările ar trebui să fie bazate pe performanța individuală și nu pe stereotipuri de gen sau de altă natură, fiind la fel de important să ținem cont de faptul că, deși principiul nediscriminării este fundamental, nu putem generaliza și presupune că rezultatele bărbaților și femeilor vor fi întotdeauna egale în toate situațiile. De la faptul că legislația noastră obligă la transparentizarea criteriilor de evaluare și chiar la includerea lor în contracte și regulamentele interne, putem spune că șansele ca o evaluare ce nu respectă nici acest principiu de bază să fie anulată în instanță sunt foarte mari. Diferențele dintre evaluări pot constitui și ele motiv de anulare a acestora. Citește articolul
În domeniul discriminării, Inspecţia Muncii asigură controlul aplicării măsurilor de respectare a egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi în contextul relațiilor de muncă, iar anul viitor inspectoratele teritoriale se vor concentra și pe măsura în care angajatorii respectă prevederile existente în legislație în scopul asigurării egalității de șanse și tratament între lucrătorii femei și bărbați - o arată calendarul de acțiuni al instituției pe 2025. Ce înseamnă asta pentru angajatori: Citește articolul
În România, legislația privind prevenirea hărțuirii și promovarea egalității de șanse este reglementată prin mai multe acte normative, iar o hotărâre de Guvern stabilește un mecanism clar pentru gestionarea și prevenirea hărțuirii la locul de muncă. Aceasta definește hărțuirea ca un comportament nedorit care afectează demnitatea persoanelor și impune angajatorilor responsabilitatea de a crea un mediu de lucru sigur, inclusiv prin desemnarea unei persoane sau comisii competente care să se ocupe de plângerile legate de hărțuire. Persoana responsabilă ar trebui să bifeze mai multe competențe și abilități pentru a-și putea exercita rolul cât mai bine, iar desemnarea pentru acest rol tocmai a responsabilului de resurse umane (HR) poate fi o variantă bună în unele companii, dar nu întotdeauna. Citește articolul
Legislația în vigoare stabilește obligația existenței în firme, în funcție de profilul acestora, a unor responsabili. Astfel, e vorba despre responsabilul cu securitatea și sănătatea în muncă, cel care se ocupă de investigarea hărțuirii ori de cercetările disciplinare și de expertul în egalitate de șanse și tratament ori de ofițerul de securitate a datelor, în funcție de caracteristicile firmei. În multe situații, acești responsabili pot fi aleși dintre angajații deja existenți în firmă, dar sunt și persoane care nu prea pot să îndeplinească acele roluri din cauza riscului de conflict de interese. Citește articolul
Pe 7 octombrie e Ziua internațională a muncii decente, ocazie cu care trebuie să ne reamintim că sintagma „muncă decentă” nu se referă exclusiv la un salariu care trebuie să reflecte valoarea muncii prestate, ci și la un mediu de muncă lipsit de orice pericol, inclusiv din sfera celor care produc, în liniște, efecte negative pe termen lung - cum ar fi stresul și epuizarea fizică. Citește articolul
Toate companiile din România se confruntă în ultimii ani cu o creștere semnificativă a obligațiilor legale privind numirea unor responsabili desemnați pentru conformarea în domenii esențiale. De la protecția datelor și egalitatea de șanse, la prevenirea hărțuirii, asigurarea integrității sau efectuarea corectă a cercetărilor disciplinare, legislația impune, sub riscul unor sancțiuni severe, din ce în ce mai multe roluri obligatorii pentru a asigura conformitatea organizațiilor cu cadre normative specifice. Citește articolul