ACCES PREMIUM
De la caz la caz și de la angajat la angajat, în funcție de necesitățile angajatorului, dar și de acordul cu angajații sau reprezentații lor, telemunca poate să însemne și un regim 50% - 50%, și un regim preponderent sau exclusiv de lucru de acasă (sau din altă parte), și perioade când angajatul stă mai mult pe la birou decât în afara lui, și ziua de muncă împărțită între activitate la birou și activitate din alt loc. Legea telemuncii le permite, cu alte cuvinte, angajatorului și salariatului să convină orice formulă doresc și îi avantajează.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractele colective de muncă (CCM) care ar fi expirat pe perioada stării de alertă au fost ținute în vigoare până pe 6 iunie de Legea nr. 55/2020. Chiar dacă ele expiră abia azi, negocierile care stau la baza încheierii acestora trebuiau inițiate până în data de 26 aprilie. Totuși, lipsa începerii acestor negocieri este amendabilă și nu lipsa încheierii CCM-ului, dacă în urma negocierilor nu s-a ajuns la un acord.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Când este contestată decizia de concediere, iar prima instanță dă dreptate angajatului care a contestat decizia, iar angajatorul trebuie nu doar să asigure reintegrarea în post, ci și salariile ce trebuia plătite în tot acel răstimp. Doar că nu e exclus ca decizia să fie „întoarsă” și, la final, angajatorul să fie cel căruia i se dă dreptate, decizia fiind considerată corectă. De aceea, angajații ar trebui să păstreze, totuși, banii până când litigiul este finalizat și există o hotărâre definitivă. Explicații:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajările noi, unde părțile convin pentru munca de oriunde a angajatului, reflectă în prezent modul în care angajatorii înțeleg să-și organizeze activitatea, iar nu expresia soluției la necesitatea de a distanța oamenii, așa cum s-a întâmplat până acum. Ultimii doi ani și ceva i-au învățat pe angajatorii care și-au trecut angajații în munca la domiciliu mai multe despre ce ar trebui sau nu prevăzut în contractele de telemuncă, decât ceea ce reiese, la prima vedere, din Legea telemuncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Există multe situații în care salariații care inițial erau apți medical pentru a presta anumite activități, în urma unor probleme de sănătate, primesc aviz de apt condiționat. Această evaluare medicală nu trebuie ignorată, ci este instituie o obligație pentru angajator ca munca să fie adaptată salariatului, în funcție de aptitudinile sale fizice sau psihice.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un nou salariu minim diferențiat și o majorare netaxabilă a salariului minim au fost introduse în mai prin două acte normative, unul venind de la Parlament, iar celălalt de la Guvern. Deși acestea au fost cele mai notabile schimbări, au mai apărut și alte chestiuni ce trebuie să fie cunoscute de angajatori:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele care recrutează angajați cu normă întreagă pe salariul minim în a doua jumătate a anului pot să acorde, din start, în contractele nou-încheiate suma de 2.750 de lei, din care pentru 200 de lei să nu se plătească nici impozite, nici contribuții. Dar ar trebui să le explice angajaților de ce de la 1 ianuarie vor încasa pentru același brut un net mai mic. Pentru că în spațiul public au apărut numeroase voci care susțineau în mod eronat că noile angajări se fac obligatoriu de la minimul de 2.750 de lei în sus, acesta fiind un al treilea salariu minim actualmente în România (fals), șeful Inspecției Muncii a lămurit azi chestiunea:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cele două tipuri de măsuri din Legea nr. 135/2022 - facilitățile fiscale și salariul minim de 3.000 de lei - nu trebuie confundate de angajatori, în sensul că acordarea salariului minim brut de 3.000 de lei pentru angajații din sectorul agricol și în industria alimentară este obligatorie chiar dacă angajatorul nu se încadrează la beneficiul facilităților fiscale. Totodată, toți angajații întreprinderii respective au dreptul la minimul de 3.000 de lei, inclusiv în cazul în care aceasta are mai multe coduri CAEN, printre care și cele ale industriei agroalimentare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
România are obligația de a introduce până la 1 august 2022 o serie de noutăți în Codul muncii, care sunt aduse de o directivă europeană. Guvernul are în plan un astfel de proiect de lege pentru modificarea legislației muncii pentru această aliniere la regulile europene, însă documentul va trebui să treacă de votul Parlamentului înainte de încheierea sesiunii parlamentare din această lună. Teoretic, dacă trece de avizarea interministerială și este adoptat de Guvern în zilele următoare, are șanse, după începerea procedurii de urgență în Parlament, să vadă "lumina" Monitorului Oficial până la sfârșit de iunie și, deci, să fie adoptat în timp util. Practic, este posibil ca transpunerea să se facă tot cu întârziere, la fel ca în cazul Directivei avertizorilor publici de integritate (whistleblowers).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă până în iunie 2022 beneficiarii trebuia să respecte un singur tarif minim pentru remunerarea zilierilor, situația s-a schimbat: acum sunt două tarife minime, iar schimbarea e adusă de stabilirea unui salariu minim de 3.000 de lei pentru un domeniu unde se poate lucra și ca salariat, și ca zilier. Explicații:
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Lucia Tozaru 
