ACCES PREMIUM

UPDATE Noi interdicții de concediere a salariaților, introduse în Codul muncii

Codul muncii va fi modificat, de sâmbătă, printr-o lege publicată miercuri în Monitorul Oficial, printre altele fiind inclusă și interdicția angajatorilor de a concedia salariații care își cer anumite drepturi nou-introduse, dar și altele care se regăsesc deja în lege. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Condițiile în care funcționarii vor putea lucra de acasă, stabilite prin lege

Codul administrativ va cuprinde, în curând, o serie de prevederi speciale legate de posibilitatea ca funcționarii publici să poată cere să lucreze în telemuncă, însă doar pentru cinci zile pe lună și dacă sunt îndeplinite anumite criterii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O cercetare disciplinară poate fi demarată pe motivul că telesalariatul s-a mutat din localitatea în care se afla când s-a angajat?

Să ne imaginăm o situație (ipotetică sau nu) în care un salariat care s-a aflat în telemuncă de la începutul semnării contractului individual de muncă (CIM) decide, la un moment dat, din diverse motive, să se mute din localitatea în care stătea și unde se afla la momentul semnării contractului. Când își schimbă domiciliul sau reședința, anunță și la departamentul de resurse umane, ocazie cu care și șefii ierarhici află despre mutare. Aceștia nu sunt mulțumiți de faptul că nu au fost anunțați despre acest fapt, decid să cheme echipa, din care face și salariatul, ocazional la birou și amenință chiar cu o concediere disciplinară, dacă cel din urmă lipsește de la birou. Este oare acest lucru posibil? Iată explicațiile unui specialist: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii vor trebui să-i informeze pe angajați cu privire la formarea profesională. În lipsa informării, angajații vor putea cere inclusiv despăgubiri în instanță

Dreptul și condițiile privind formarea profesională oferită de angajator vor trebui să facă obiectul informării prealabile pe care angajatorul trebuie să o facă celui pe care-l angajează, stabilește o lege care va modifica în curând Codul muncii. În lipsa informării, angajații vor putea sesiza nu doar inspectoratul de muncă, ci și instanța de judecată, căreia îi vor putea cere despăgubiri de la angajator pentru prejudiciul produs de lipsa informării. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Modificări la regulile pentru perioada de probă au intrat în vigoare: noi drepturi și obligații și noi chestiuni de menționat în contracte

Pe lângă durată, angajatorii vor trebui să precizeze în contractele de muncă și condițiile perioadei de probă, astfel încât noul angajat să știe de la bun început și să înțeleagă mai bine că există riscul terminării bruște a contractului în acea perioadă, dar că e și dreptul său să rupă la fel de brusc relația de muncă, să știe care sunt obiectivele pe care se presupune că ar trebui să le bifeze în acea perioadă și alte așteptări. Dincolo de menționarea condițiilor perioadei de probă, o lege care a intrat în vigoare din 22 octombrie, prevede și câteva drepturi și obligații noi ce privesc, cel puțin tangențial, perioada de probă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Două elemente care nu vor mai trebui cuprinse în contractele de muncă

Mențiunile privind folosirea semnăturii electronice în relațiile de muncă și indicarea contractului colectiv de muncă aplicabil nu vor mai trebui să se regăsească în cuprinsul contractelor de muncă. Vorbim însă de eliminarea unor mențiuni, iar nu de diminuarea importanței acestor aspecte în relațiile de muncă ori de nerespectarea unor obligații de către angajatori. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Dreptul de a cere trecerea pe un post mai favorabil: interpretarea abuzivă poate duce, în final, la o limitare pentru angajat

Un nou drept al angajatului care nu mai e în perioada de probă apare din 22 octombrie în Codul muncii: acela de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții de muncă mai favorabile. Desigur, cu o condiție: să fie de măcar șase luni în companie. De acest drept avem atașată și o obligație corelativă a angajatorului - aceea de a-i răspunde motivat angajatului care a făcut o atare solicitare. De modul cum ne uităm la această prevedere depinde foarte mult dacă percepem aici și o limitare a dreptului la muncă al angajatului - sau nu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie În privința cumulului de contracte de muncă, moralitatea se întâlnește cu legalitatea. Despre interzicerea suprapunerii programelor de muncă

Una dintre modificările ce se vor aplica în curând Codului muncii vizează chestiunea suprapunerii programului de lucru - adică la dreptul angajatului de a lucra la mai mulți angajatori apare această limită (complet firească, de altfel) de a nu suprapune programul de lucru. Dacă plecăm de la această interdicție și ne întrebăm cum anume va arăta aplicarea ei în practică, ajungem, invariabil, tot la prerogativele pe care le au angajatorii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CCM-ul produce efecte și pentru cei care s-au retras din organizația sindicală care l-a negociat și pentru cei care n-au contribuit efectiv la câștigarea drepturilor din contract

Constituția României recunoaște dreptul oricărui cetățean de a înființa un sindicat ori de a se înscrie în unul, în mod liber, iar condițiile exercitării acestui drept sunt stabilite potrivit legii speciale. A fi sau nu membru într-un sindicat, așadar, nu e impus nimănui. Chiar dacă prin sindicat s-a ajuns la existența unui contract colectiv de muncă (CCM) nu înseamnă că cei care decid să părăsească acel sindicat (și care, automat, nici nu mai plătesc cotizația de membru) ori care nu au fost niciodată parte din el nu se pot bucura de CCM-ul cu pricina sau nu se raportează la el din cauza aceasta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Măsuri pe care angajatorii nu le pot lua, în pofida dificultăților financiare: zile neplătite și reducerea normelor de muncă unilateral

„De săptămâna viitoare veniți doar câte trei zile la muncă, restul zilelor intrați în fără plată.” Concediul fără plată nu poate fi impus salariaților, dar practica ne arată că asta se întâmplă frecvent. Nicio dificultate financiară sau o altă problemă a angajatorului nu poate justifica concediul fără plată. Similar, reducerea normelor de muncă și a salariilor nu se poate face în mod unilateral. În pofida dificultăților financiare, angajatorii nu au libertatea de a lua astfel de măsuri, care îi prejudiciază pe angajați în privința veniturilor stabilite la nivelul contractual. Citește articolul