ACCES PREMIUM
Refuzul unei companii de a-i permite unei femei să rămână în activitate până la vârsta de 65 de ani, vârsta standard de pensionare a bărbaţilor, este discriminatoriu, potrivit unei hotărâri recente a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care a aplicat o amendă de 2.000 de lei unei entități care a făcut acest lucru. Această posibilitate există, încă din 2018, după ce Codul muncii a fost modificat ca urmare a unei hotărâri a Curţii Constituţionale a României (CCR) prin care s-a stabilit că femeile pot opta, dacă vor, să îşi continue raportul de muncă până la 65 de ani, fără ca angajatorul să se poată opune.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În viitorul apropiat, angajatorii mari vor trebui să implementeze un sistem de raportare a eventualelor încălcări ale legii, care să îi protejeze pe cei care fac sesizări, cunoscuți și drept avertizori de integritate -- whistleblowers --, în sensul în care, cât timp dezvăluirile sunt făcute cu bună-credință, aceștia să aibă certitudinea că nu sunt expuși unor sancțiuni. Acest sistem va trebui, conform specialiștilor, să fie unul electronic, dar care să fie însoțit, la rândul lui, și de varianta de raportare în sistem fizic, indiferent de fiabilitatea celui tehnic deja implementat. De asemenea, pe lângă aceste sisteme, angajatorii ar trebui să creeze și politici integrate privind primirea și soluționarea raportărilor și training-uri de conformitate, să desemneze o persoană independenă și imparțială pentru a soluționa alertele, să facă orice modificări contractuale s-ar impune și, mai ales, să realizeze o comunicare internă și externă coerentă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În legislație există prevederi care le dau anumitor angajați dreptul la libere suplimentare. În cazul unui nou angajat sau a unuia care ajunge să se încadreze într-una dintre categoriile „speciale” în timpul raportului de muncă, e nevoie ca firma să prevadă acordarea acestor zile undeva sau e suficient că ele sunt prevăzute de lege pentru a fi acordate? Explicații de la un specialist:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acordarea concediului de odihnă unui salariat nu poate fi condiţionată de trecerea unei anumite perioade de la angajare, o astfel de regulă neexistând în legislaţia muncii. Chiar şi salariatul care se află în perioada de probă are dreptul la zile de concediu de odihnă, acesta având aceleaşi drepturi ca şi angajaţii permanenţi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În condițiile relaxării restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, tot mai mulți angajatori iau în calcul revenirea la birou, încercând totodată să păstreze, chiar și parțial, posibilitatea ca salariații să își desfășoare activitatea în continuare și în regim de telemuncă. Însă, în contextul unui astfel de program hibrid, în ce măsură este posibilă alternarea prezenței la birou cu telemunca sau munca la domiciliu? Există, potrivit specialiștilor, doar varianta în care se poate opta pentru un program hibrid de telemuncă și muncă de la birou.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Să ai contractul de muncă suspendat ori, mai bine spus, raportul de muncă să fie suspendat înseamnă să nu muncești pentru angajatorul respectiv în acea perioadă - orice ar presupune asta (altfel, se consideră că e muncă nedeclarată, „la negru”). Dar oare înseamnă asta că în perioada respectivă, de suspendare, nu mai ai nicio obligație față de firmă? Nu chiar. În ce măsură se poate vorbi de o abatere disciplinară în perioada suspendării contractului de muncă, când, de pildă, angajatul ajunge să divulge unele informații legate de muncă sau în alte situații prin care, în mod vădit, își încalcă obligațiile asumate ca angajat?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Numărul de comenzi lansate prin aplicații mobile sau pagini de internet a crescut vertiginos în ultimii câțiva ani, fie că vorbim despre livrarea unor produse, a mesei de prânz la birou sau o cursă cu transportul urban de tip ride sharing. Activitatea prestată prin platformele digitale ridică o serie de întrebări de natură juridică, pe măsură ce se încearcă adaptarea cadrului legislativ existent pentru a acoperi și această realitate de dată recentă. Printre ele, o temă des discutată în ultima perioadă se referă la statutul celor care prestează serviciile pe care le contractăm atunci când dăm click pe butonul "comandă aici". Sunt aceștia salariați sau persoane care desfășoară activități independente, conform legislației din România?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Revenirea la birou, din telemuncă, presupune modificarea tipului de contract individual de muncă (CIM), printr-un act adițional semnat atât de angajator, cât și de salariat, fără de care angajații nu pot fi obligați să muncească exclusiv de la sediul firmei, spun specialiștii. O altă variantă ar putea fi emiterea, de către angajator, a unei decizii obligatorii față de întreg colectivul, însă comunicarea eficientă între părți rămâne, în continuare, cea mai bună soluție în cadrul raporturilor de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă vor ca telesalariații să se întoarcă la birou, angajatorii trebuie să țină cont, procedural vorbind, de modul cum s-a făcut trecerea la telemuncă a respectivilor angajați. În ultimul an, situația a stat în mod diferit: telemunca s-a putut dispune inclusiv unilateral, iar firmele mari au avut chiar obligația de a alege trecerea la telemuncă, dacă specificul activității o permitea. În cazul celor care s-au pus de comun acord cu salariații pentru telemuncă însă, revenirea la munca de birou va trebui să se facă tot de comun acord.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Printr-un proiect de lege pe care-l trimite acum Parlamentului pentru adoptare, Guvernul a dat undă verde ideii ca salariații ce doresc să continue activitatea după momentul când se pot pensiona pentru limită de vârstă să o facă, iar asta indiferent de acordul angajatorului. Pentru salariații de la privat, care nu au nici acum și nu ar urma să aibă nici dacă acest proiect devine lege o interdicție la cumulul pensiei cu salariul, asta ar însemna că se pot duce să le prezinte angajatorilor, fără drept de opoziție din partea acestora, intenția de a mai lucra încă un număr de ani în posturile respective. Măsura e criticată însă de mai multe voci deja, fiind destul de neclară și în dezavantajul firmelor.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Anca Cernat 
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Schoenherr și Asociații 
