Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.
Angajarea studenților înseamnă pentru mulți dintre ei prima experiență de muncă remunerată, într-un cadru formal. Tocmai pentru că discutăm de oameni fără prea multă experiență și pentru care cunoașterea legii s-ar putea să fie la un nivel minimal, unii angajatori pot fi tentați să încheie contracte mai târziu sau deloc, să ceară muncă suplimentară acolo unde e interzisă de lege, să scrie contracte sărace în conținut sau să nu le declare la timp ori să pretindă chiar celor tineri să dea așa-zise probe de lucru ce reprezintă muncă nedeclarată și neremunerată. Citește articolul
Legea sănătății și securității în muncă (SSM) prevede că angajatorul trebuie să ia măsurile care se impun pentru a asigura securitatea și sănătatea salariaților, să prevină riscurile profesionale, dar și să-i informeze și să-i instruiască pe aceștia. În realitatea pieței muncii din țara noastră, unor angajatori le revine obligația de a bifa regulile de SSM în contextul unei echipe mixte, de angajați români și străini. Ar trebui angajatorul să ia în considerare barierele lingvistice dintre angajații săi, care s-ar putea să nu se înțeleagă în aceeași limbă? Ar trebui angajatorul să ia în calcul ce înseamnă atare bariere lingvistice în privința riscurilor de SSM? Un exemplu de astfel de situație, în articolul de azi. Citește articolul
Într-un peisaj economic dinamic, călătoriile de afaceri au devenit un factor cheie în dezvoltarea companiilor și în consolidarea relațiilor comerciale. Astfel, aspectele referitoare la diurne devin importante, atât pentru angajatori, cât și pentru salariați. Indemnizația de delegare zilnică neimpozabilă în România este setată la un plafon maxim de 57,5 lei pe zi și în limita a trei salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat. Majoritatea angajatorilor din sectorul privat stabilesc nivelul diurnelor la limita superioară a plafonului neimpozabil. Prin comparație, în majoritatea statelor membre UE, indemnizația de delegare zilnică este de 35 euro pe zi, cu un maxim neimpozabil de 87,5 euro pe zi, în limita a trei salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat. Citește articolul
Periodic, dacă nu chiar în fiecare zi, apar întrebări privind modul în care ar trebui să se desfășoare o relație de muncă, iar cele privind concediul de odihnă anual plătit au fost, și în această vară, printre cele mai des întâlnite de mine. Avem în față o situație problematică, de data asta, pentru că angajatul nu vrea să intre în concediu, vrea bani la terminarea (în curând) a raportului său de muncă, iar angajatorul nu vrea să-i compenseze zilele de concediu neefectuate, ci vrea să-l vadă plecând în concediu. Cum procedăm? Citește articolul
Angajatorii privați pot externaliza completarea și transmiterea datelor în registru către prestatori de servicii. Cu toate acestea, angajatorii trebuie să notifice inspectoratul teritorial de muncă (ITM) în legătură cu încheierea contractelor de prestări de servicii și să furnizeze datele de identificare ale prestatorului. În cazul în care se schimbă prestatorul, angajatorul trebuie să încheie un nou contract și să notifice din nou ITM-ul. Netransmiterea acestor informații poate duce la amenzi între 3.000 și 6.000 de lei. Citește articolul
Uneori, să folosim alți termeni (mai ales inexistenți) pentru a descrie o situație nu e cel mai înțelept - mai ales dacă efectul ar putea fi acela de a crea confuzie în rândul celor care nu-și cunosc foarte bine drepturile. De exemplu, angajații să ajungă să creadă că e normal și legal să se „autoconcedieze”, când, de fapt, situația lor e alta. Citește articolul
Inspectoratele teritoriale de muncă ar trebui să descurajeze încălcarea legii și să prevină situațiile care prejudiciază lucrătorii și statul. Relațiile de muncă trebuie protejate pentru a evita abuzurile și pentru a asigura, totodată, concurența loială între angajatori. Cu toate acestea, un caz prezentat de presă luna trecută ridică întrebări cu privire la eficiența controalelor și aplicarea corectă a legii. Citește articolul
În baza unui acord informal cu privire la prestarea activității și acasă, din când în când, o angajată gravidă decide să-și acorde singură dreptul la telemuncă și refuză să se mai întoarcă la munca de birou, considerând că poate să lucreze la fel de bine și de acasă. Pentru absențele cumulate și nemotivate medical sau în alt fel, angajata este concediată. În instanță, angajata află că în lipsa unui acord stabilit la nivel contractual, nu-și poate schimba singură locul muncii, dar și că nu se poate folosi de starea de graviditate pentru a se proteja de concediere în urma unor abateri comise cu intenție. Citește articolul
Nu de puține ori, angajații din comerț se plâng de schimbările bruște ale programului de lucru: de pe o zi pe alta, managerul magazinului îi anunță că trebuie să vină la lucru ori că programul se prelungește din diverse motive, cu încălcarea dreptului angajatului la repaus zilnic și săptămânal. Programul de lucru devine astfel extrem de imprevizibil și se întâmplă destul de frecvent ca ceea ce scrie în contract să nu fie respectat. Citește articolul
Sistemul fiscal din România poate fi extrem de confuz inclusiv pentru angajați, nu doar pentru cei care se ocupă de contabilitatea unei firme. Prea multe reguli care se schimbă des, prea multe „finețuri” în aplicarea legii. Într-un exemplu concret, un angajat din construcții se plânge că primește semnificativ mai puțini bani la salariul net decât se aștepta, iar câteva zeci îi dau dreptate, folosind bucăți de informație pe care le găsesc pe internet. Concluzia: angajatorul îl păcălește la salariu și oprește aproape o mie de lei din banii pe care îi merită. Problema ar putea fi însă nu reaua-intenție a angajatorului, ci un sistem fiscal prea greu de înțeles de angajat. Citește articolul