Atât rezultatele nesatisfăcătoare obținute de salariați în urma evaluării profesionale, cât și abaterile disciplinare sunt motive care țin de persoana salariatului care pot sta la baza unei concedieri. Deși pot avea aceeași consecință, încetarea raportului de muncă, procedura este diferită. În cazul abaterilor disciplinare există o culpă a salariatului, iar în cazul necorespunderii profesionale nu aveam această cauză. Acesta este un aspect de care angajatorul trebuie să țină cont atunci când ia o decizie în urma unei evaluări profesionale nesatisfăcătoare, iar o decizie greșit fundamentată poate fi nelegală sub aspect procedural. Citește articolul
Dreptul angajatorului de a evalua periodic salariații, chiar și intempestiv, are și un rol constructiv în relația de muncă. În funcție de rezultatele obținute de salariați, angajatorul poate lua mai multe decizii. Una dintre acestea, cea a concedierii pentru necorespundere profesională nu poate fi considerată constructivă pentru relația de muncă, implicând pierderi atât pentru salariat, cât și pentru angajator. De asemenea, nu ar trebui privită evaluarea profesională ca un mijloc pentru a vedea cine rămâne sau nu în firmă. Citește articolul
Evaluarea profesională a salariaților trebuie să aibă un grad destul de mare de transparență, iar obiectivele impuse salariaților trebuie să fie dinainte cunoscute, să fie "din aceeași poveste" cu fișa postului său și cu specificul activității, iar modificarea lor nu este posibilă oricum. În procesul de evaluare, angajatorul nu poate pune pe masă criterii de evaluare pe care angajatul nu le cunoștea anterior și la care, practic, nu avea cum să achieseze. Citește articolul
Evaluarea profesională are la bază prerogativa angajatorului de a-și organiza activitatea și de a verifica dacă și în ce măsură salariații și-au îndeplinit obligațiile asumate prin contractul individual de muncă și și-au respectat atribuțiile și sarcinile stabilite prin fișa postului. Evaluarea e un aspect deschis, cunoscut de părți, dar chiar dacă vorbim de o prerogativă a angajatorului, evaluarea nu poate fi făcută oricum și există niște așa-zise limite în care angajatorul poate "jongla" pe acest subiect. Citește articolul
Atunci când ne referim la fișa postului, privim acest document ca pe un ansamblu de atribuții și responsabilități ale salariatului, stabilite de comun acord, conform funcției pe care o ocupă sau urmează să o ocupe acesta, dar și din perspectiva evaluării profesionale a salariaților. Ca să vorbim în termeni de legalitate, de unde ar trebui să pornim cu conținutul acesteia? Citește articolul
Mai multe categorii de angajatori sau profesioniști, afectați de pandemia de coronavirus, pot cere, în această perioadă, ajutoare de la autorități, gândite pentru a-i susține cu plata salariilor, ori obținerea de indemnizații, bani aferenți lunii noiembrie. Astfel, în afară de subvenționarea șomajului tehnic, a banilor pentru profesioniști și decontarea parțială a salariilor șomerilor angajați, din luna septembrie sunt accesibile și cele cinci noi ajutoare cuprinse în Ordonanța Kurzarbeit. Citește articolul
Deși aparent este un drept al angajatorului, evaluarea activității profesionale a salariaților trebuie să respecte o serie de condiții, atât de formă, cât și de fond. În esență, evaluarea profesională este singura procedură care stă la baza concedierii pentru necorespundere profesională, iar din acest motiv este foarte importantă pentru salariați și angajatori. Citește articolul
Când ne gândim la promovare, ne gândim la un context favorabil, la avansarea în ierarhia firmei, la beneficii salariale crescute ș.a.m.d.. Sunt două chestiuni mai puțin favorabile însă care se pot întâmpla odată ce are loc promovarea, una folosită de angajator, în propriul avantaj, cealaltă folosită de salariat, în al său. Ambele implică însă mai puțină bună-credință din partea părților raportului de muncă. Citește articolul
Răspunzând la o întrebare preliminară, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că dreptul Uniunii Europene (UE) le permite angajatorilor să le acorde un concediu suplimentar exclusiv mamelor, fără ca acesta să fie discriminatoriu față de angajații bărbați, dacă logica acordării acelui concediu ține de protecția salariatelor, ca urmare a efectelor sarcinii și ținând cont de starea specifică de maternitate. Cu alte cuvinte, dacă acel concediu este dat pentru a ajuta la revenirea unei salariate dintr-o stare în care se află, din cauza unor condiții biologice specifice (și în care un salariat bărbat nu s-ar putea afla), nu există discriminare. Citește articolul
Formarea profesională are pentru angajator, pe lângă caracterul obligatoriu, rolul de optimizare a procesului de muncă, indiferent de domeniul de activitate. Fie că discutăm despre tehnologia care avansează într-un ritm alert sau strict despre adaptarea la cerințele pieței, investiția în formarea profesională a salariaților devine profitabilă.
Citește articolul