Resurse umane

ACCES PREMIUM

UPDATE COR 2017: Clasificarea conține de-acum și responsabilul cu protecția datelor, alături de alte ocupații noi

Peste 20 de noi ocupații au apărut marți în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), potrivit unui act normativ recent publicat în Monitorul Oficial. Printre acestea, notabile sunt cele de responsabil cu protecția datelor cu caracter personal („data protection officer” sau DPO, pe scurt) și bonă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Negocierile colective de muncă: De ce este nevoie de ele și cine le poate declanșa

În mod obișnuit, negocierile colective de muncă trebuie demarate atunci când angajatorul are mulți salariați, după cum prevede legislația în vigoare. Totuși, Guvernul a stabilit recent o derogare pentru ca toți angajatorii să demareze negocieri colective, în contextul nevoii de creștere a salariilor brute pentru acoperirea transferului contribuțiilor de pensii (CAS) și sănătate (CASS). Dacă firmele sunt de rea-credință și nu majorează toate salariile brute, angajații se vor trezi în 2018 cu salarii nete mai mici. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Negocierile colective impuse de Guvern aduc obligații noi IMM-urilor

Toți angajatorii din România vor fi obligați, conform unei ordonanțe de urgență, să poarte negocieri colective cu reprezentanții angajaților, indiferent dacă aceștia au un sindicat sau nu. Scopul acestor negocieri este acela de a asigura ajustarea salariilor brute, astfel încât salariații să obțină și după 1 ianuarie 2018 cel puțin aceleași venituri salariale nete pe care le au în prezent. Totuși, după cum au arătat reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) prin intermediul unui comunicat de presă, această măsură introduce cel puțin cinci obligații noi pentru IMM-uri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum se poate preveni hărțuirea sexuală la muncă și ce are firma de pierdut dacă ignoră problema

Și în cazul faptelor de hărțuire sexuală la locul de muncă prevenirea are un rol important. Potrivit unor specialiști, prevenirea ar însemna ca angajații să cunoască drepturile lor în astfel de situații, remediile pe care le au la îndemână ș.a.m.d. Informarea lor este primul pas, după care urmează asigurarea că astfel de fapte nu vor fi tolerate și nu vor atrage sancțiuni pentru cei care le reclamă. Cei care ignoră problema pot pierde nu doar în privința calității muncii, ci și în privința capitalului de imagine, iar, cum vorba circulă repede astăzi, se pot pierde eventuali angajați cu potențial. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărțuirea sexuală la muncă: Angajații ar trebui să poată face sesizări anonime la nivelul firmei

Angajatorii trebuie să le ofere salariaților posibilitatea să sesizeze comportamentele care încalcă legea, contractele de muncă și regulamentele interne. În cazuri mai delicate, cum este cel al faptelor de hărțuire și altele asemenea, ideal ar fi ca salariații să poată face sesizări anonime. În felul acesta, potrivit unui specialist, angajații ar putea fi mai deschiși în raport cu reclamarea acestor fapte. Citește articolul

ACCES PREMIUM

E interzisă concedierea unui salariat care a reclamat hărțuirea sexuală sau alte discriminări la muncă

Un salariat are dreptul să reclame, la nivel intern și la autoritățile competente, cazurile de discriminare la care este supus la locul de muncă, cu atât mai mult fapte grave, precum pot fi cele de hărțuire sexuală. Este un drept al salariatului care nu poate fi cenzurat și pentru exercitarea căruia acesta nu poate suferi consecințe de genul micșorării salariului, detașării abuzive ori chiar concedierii. Există prevederi legale care interzic expres angajatorului să facă modificări contractuale în urma acestor reclamații/procese și chiar să concedieze salariatul cu pricina. Altfel, el poate primi amenzi usturătoare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Chiar și cu taxa de solidaritate, angajatorii ar plăti mai puțin pentru contribuțiile sociale

Din ianuarie și până în prezent au existat numeroase discuții legate de intențiile Guvernului de a reduce numărul de contribuții sociale și de a le trece integral pe cele rămase în sarcina salariaților. Totuși, între timp, autoritățile s-au răzgândit și au informat că, de fapt, în afară de ce va rămâne exclusiv în sarcina salariaților, angajatorii vor avea și ei o contribuție de plătit, însă aceasta ar îngloba aproape tot ce există deja și acum în sarcina lor, ca firme. Calculele preliminare arată momentan că va exista, de principiu, o scădere a sumelor datorate pentru contribuții sociale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Firmele care tolerează hărțuirea sexuală la muncă pot fi sancționate dur de autorități

Amenzi de până la 100.000 de lei sunt prevăzute în legislația specifică pentru angajatorii care nu respectă obligațiile privind asigurarea egalității de tratament și pentru înlăturarea discriminărilor la locul de muncă. Un angajator care trece cu vederea una sau mai multe fapte de hărțuire sexuală la muncă sau ajunge chiar să sancționeze victima pentru că s-a plâns de cele petrecute este pasibil de amendă. Autoritățile competente, odată sesizate de salariatul respectiv, au posibilitatea să ancheteze problema și să dispună sancțiunile așa cum scrie în lege. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărțuirea sexuală la muncă: Angajatorul care sancționează trebuie să respecte regulile cercetării disciplinare

Regulamentele interne trebuie să facă neapărat referire și la faptele de hărțuire sexuală la locul de muncă. Trebuie să le descrie, în linii mari, iar angajatorii trebuie să le aducă la cunoștință salariaților că orice comportament care se încadrează în acei parametri este sancționabil. Totuși, oricât de evidente ar fi faptele, oricât de multe reclamații ar primi angajatorul și cât de grave ar fi, el nu poate să sancționeze disciplinar un salariat, cu atât mai puțin să-l concedieze, dacă nu trece cu acesta printr-o cercetare disciplinară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CEDO: Șase reguli pe care trebuie să le respecte angajatorul dacă își monitorizează salariații

Respectarea dreptului la viață privată la locul de muncă nu-i împiedică pe angajatori, în teorie, să monitorizeze salariații la locul de muncă. E o clarificare adusă recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), într-un caz de o importanță deosebită pentru raporturile de muncă. Dar asta înseamnă că angajatorul trebuie să se joace după niște reguli foarte stricte, analizate de CEDO pe scurt. Citește articolul