ACCES PREMIUM

Care sunt implicațiile Directivei UE privind munca pe platformă pentru sănătatea și siguranța în muncă?

Abordarea condițiilor de muncă echitabile, a sănătății psihologice a angajaților și a transparenței în utilizarea tehnologiei contribuie la responsabilitatea socială a companiei și la construirea unei imagini mai bune în fața publicului și a investitorilor.

Directiva UE privind munca pe platformă, recent adoptată, reprezintă un pas important în direcția protejării sănătății și securității lucrătorilor din economia platformelor digitale. Cu toate acestea, directiva nu adresează anumite problematici și există unele obstacole ce ubliniază importanța unei implementări atente și a unui angajament ferm din partea statelor membre pentru a garanta respectarea drepturilor și a protecției SSM a tuturor lucrătorilor pe platformă. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Reminder De azi, băncile sunt obligate să afișeze o serie de informații ce-i vizează pe consumatorii vulnerabili din punct de vedere financiar

Noile măsuri de protecție a consumatorilor vulnerabili se aliniază cu obiectivele de responsabilitate socială ale companiei, arătând preocuparea pentru bunăstarea clienților.

Un ordin al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care vizează îmbunătățirea accesului consumatorilor vulnerabili la serviciile bancare esențiale a fost oficializat în septembrie, documentul intrând în vigoare începând cu 25 octombrie. Măsura impune instituțiilor de credit furnizarea de informații clare, accesibile și pe înțelesul oricărui client care nu are o pregatire financiară minimală. Acestea includ drepturile și obligațiile consumatorilor, detalii despre conturile de plăți și soluționarea litigiilor. Persoanele cu deficiențe de vedere trebuie să aibă, la rândul lor, acces la aceste informații. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Reminder Imobilizarea unui vehicul, măsură decisă de polițiști în anumite situații, va putea fi anulată, de duminică, în niște termene specifice

Acest departament este interesat de cum firma își desfășoară activitatea într-un mod responsabil și etic, inclusiv prin respectarea legilor și prin minimizarea impactului negativ asupra mediului și societății.

Mai nou, în anumite situații, potrivit articolului 97 din Codul rutier, polițiștii pot stabili, pe lângă amendarea șoferilor, și aplicarea unor măsuri tehnico-administrative, inclusiv imobilizarea vehiculului persoanei care a încălcat regulile rutiere. De duminică, imobilizarea unui vehicul va putea fi revocată, potrivit unei ordonanțe apărute în vară, în anumite termene, în funcție de abaterea ce a dus la aplicarea măsurii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE SGR: Proprietarii RVM-urilor trebuie să plătească impozitul local pentru acestea, nu comercianții. Interpretarea CCF a fost confirmată de MF

Abordează aspecte legate de infrastructura (aparatele de colectare) necesară pentru Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), o inițiativă importantă de mediu și sustenabilitate a companiei.

Proprietarii containerelor în care se află echipamentele automate (RVM) pentru preluarea ambalajelor în cadrul sistemului de garanție-returnare (SGR) sunt cei care trebuie să achite impozitul local pe clădire - această interpretare formulată de Camera Consultanților Fiscali (CCF) a fost confirmată recent de Ministerul Finanțelor (MF). Asta deoarece multe autorități locale au o practică neunitară în prezent, solicitând plata impozitului comercianților pe terenurile cărora sunt amplasate, de către terți, containerele cu RVM-uri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Week of skills Microcertificările ajută lucrătorii să fie mai pregătiți pentru provocările actuale și viitoare ale pieței muncii, dar ne trebuie o reglementare înainte de toate

Susținerea dezvoltării profesionale a angajaților și asigurarea unei forțe de muncă competente sunt aspecte importante ale responsabilității sociale corporative și contribuie la imaginea pozitivă a companiei.

Piața muncii se schimbă rapid, în special din cauza tranziției digitale și ecologice. Noile tehnologii și cerințele de competențe apar în ritm accelerat, iar microcertificările permit lucrătorilor să dobândească rapid cunoștințe și abilități specifice, necesare pentru a se adapta la noile realități, ca să nu mai spunem că ele oferă o șansă vitală la formare sau reconversie profesională categoriilor vulnerabile din piața muncii. Pentru angajator, microcertificările cresc flexibilitatea și adaptabilitatea echipei în fața schimbărilor rapide din industrie. Deși, practic, angajatorul nu e împiedicat în niciun fel să-și formeze angajații prin tot felul de cursuri online, oferite atât de furnizori de educație premium, cât și de mari companii tech, certificările obținute de lucrători ar trebui să poată beneficia de o recunoaștere în sistemele de formare profesională din țară și să poată fi valorificate pe piața muncii, iar nu doar la nivelul „bucătăriei interne” a companiei. La nivel european s-au făcut deja propuneri în vederea reglementării unitare a microcertificărilor, iar strategia de formare profesională adoptată de Guvern pentru următorii ani arată interesul reglementării acestora. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Week of skills Cine pierde în urma automatizării? Românii nu au nici competențe digitale de bază

Articolul abordează impactul social al inteligenței artificiale, inclusiv asupra distribuției veniturilor și a siguranței locurilor de muncă, aspecte legate de responsabilitatea companiilor față de societate și binele comun.

Doar 28% dintre români au cunoștințe digitale de bază și mai puțin de 10% dintre companii folosesc inteligența artificială (AI). Riscurile automatizării afectează diferit diversele meserii, profesii și locuri de muncă, dar e destul de clar că anumite locuri de muncă vor continua să existe, fără a suferi modificări semnificative în următorii zece ani. Există o frică generalizată în rândul populației privind înlocuirea locurilor de muncă de către inteligența artificială, iar companiile mari din acest domeniu profită tocmai de pe urma acestei anxietăți. În România, adoptarea AI-ului este în continuare limitată, cu doar 1,5% dintre angajatori utilizând această tehnologie, în contrast cu media europeană. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce verifică ANPC la comercianții de rechizite, mobilier și alte produse nealimentare

Asigurarea siguranței și calității produselor, precum și informarea corectă a consumatorilor, sunt aspecte importante ale responsabilității companiei față de societate și ale imaginii sale publice.

Chiar și pentru bunurile nealimentare fără reglementări individualizate, operatorii economici trebuie să respecte legislația privind calitatea produselor și informarea corectă a consumatorilor. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) monitorizează conformitatea acestora prin inspecții bazate pe o fișă de control care a fost făcută publică de instituție. În caz de neconformitate, comerciantul riscă amenzi cumulative cu valori cuprinse între 1.000 - 30.000 lei, iar controalele pot viza și alte aspecte legislative. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UE: Vânzările de mașini hibrid le-au depășit pe cele de mașini pe benzină – România, cel mai mare declin la full-electric

Creșterea vânzărilor de mașini hibride și electrice este un indicator important al angajamentului pieței către soluții de transport mai puțin poluante, aspect crucial pentru obiectivele de responsabilitate socială și sustenabilitate ale companiei (ESG).

Mașinile hibride noi vândute în Uniunea Europeană în septembrie au reprezentat 32,8% din totalul vânzărilor de mașini noi, depășind pentru prima dată cota de piață lunară a vehiculelor pe benzină, conform datelor furnizate de asociația industriei auto din Europa, transmite Reuters. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Week of skills Job-uri verzi (și cai verzi pe pereți) în viitorul României

Articolul tratează subiectul tranziției verzi și impactul social al acesteia, fiind direct legat de inițiativele de sustenabilitate și responsabilitate socială.

Tranziția verde în România se confruntă cu provocări semnificative, însă azi ne vom opri asupra ocupațiilor care au legătură cu mediul, asupra competențelor verzi și unui plan măreț care pare irealizabil. Deși România produce 35,2% din energia sa din surse regenerabile și emite doar 0,19% din totalul emisiilor de CO2 la nivel global, numărul locurilor de muncă în domeniile ce au legătură cu mediul a scăzut drastic, de la 217.000 în 2013 la 137.000 în prezent. În contrast, alte țări europene, cum ar fi Bulgaria, au văzut o creștere a locurilor de muncă legate de mediu. Deși România are un plan ambițios pentru crearea a 100.000 de locuri de muncă verzi, problemele administrative și financiare, inclusiv pierderi de fonduri și achiziții publice ineficiente, pun în pericol implementarea acestuia. În plus, statul trebuie să îmbunătățească colectarea impozitelor și să colaboreze cu asociațiile pentru a pregăti forța de muncă pentru viitor, astfel încât să evite repetarea greșelilor din trecut. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Week of skills Nimeni nu investește în formarea profesională în România

Articolul subliniază importanța educației pe tot parcursul vieții, a reducerii inegalităților și a construirii unui viitor incluziv și durabil, teme care se încadrează în obiectivele de responsabilitate socială ale companiei.

Statul, dar și companiile cheltuie modic pe cursuri pentru angajați, iar foarte puțini români se preocupă de învățarea pe tot parcursul vieții ori sunt conștienți de importanța ei. Deși strategii pentru încurajarea învățării pe termen lung sunt elaborate, implementarea acestora rămâne o provocare.  Citește articolul