Deși poate părea relativ simplă, chestiunea suspendării contractelor de muncă nu e chiar un subiect ușor din Codul muncii. Cu atât mai mult cu cât aplicarea incorectă a legii poate fi extrem de dezavantajoasă, în primă fază, pentru salariat, dar și pentru angajator, ulterior, când face obiectul unei verificări a autorităților. E cazul suspendării contractelor în cazul concediilor fără plată. Angajatorii se folosesc adesea de acest tip de concediu pentru că le permită să-l păstreze „agățat” pe angajat, dar să nici nu-l plătească pe perioada cât acesta nu vine la muncă. Ceea ce ignoră, de multe ori, firmele e că concediul fără plată nu e din inițiativa angajatorului, ci a angajatului, iar cel dintâi poate să refuze cererea. De aceea, e cazul să ne mai uităm o dată asupra situațiilor de suspendare a contractelor de muncă, întrucât, de cele mai multe ori, se impune aplicarea unui alt tip de suspendare: Citește articolul
De la începutul lunii august, concediul medical de carantină oferit celor care se întorc din țări aflate pe lista statelor din zona galbenă sau roșie unde s-au aflat în interes personal este plătit de stat în limita a cinci zile, față de 14 zile, așa cum se întâmplă în cazul de situația carantinei instituite ca urmare a stabilirii unui contact direct a unei persoane infectate cu coronavirus. Pentru a completa baza legală privind concediul medical de carantină decontat parțial, marți a fost oficializată forma declarației care trebuie completată de către persoanele cărora li se impune carantina la întoarcerea în țară și care trebuie depusă la cei ce le plătesc indemnizația de concediu medical. Citește articolul
Cei ce au suferit arsuri grave pot beneficia de concediu medical și de indemnizația aferentă pe durata întregului tratament, inclusiv pe perioada de recuperare, potrivit unei ordonanțe apărute la sfărșitul lunii august. Totodată, indemnizația brută lunară pe care o vor primi cei cu arsuri grave va fi 100% din baza de calcul. Acum, pentru ca măsura să poată fi pe deplin aplicabilă, autoritățile au oficializat marți și normele de aplicare. Citește articolul
În cazul persoanelor care pleacă în interes personal în țări în care este un risc epidemiologic, dacă la întoarcere este obligatorie carantina, statul suportă numai costul primelor cinci zile de concediu de carantină, potrivit unei modificări aplicabile din august 2021. În cazul coronavirusului, celelalte nouă zile de concediu rămân, pur și simplu, neplătite, așa cum ne-au spus autoritățile. Aceasta este o excepție de la regula de bază, care prevede că toate zilele de concediu de carantină sunt suportate din banii statului. Citește articolul
Legislația concediilor și indemnizațiilor medicale a fost modificată de la începutul lunii august, una dintre schimbările apărute vizează și concediul medical de carantină impus celor care se întorc dintr-o zonă galbenă sau roșie. Dacă s-a aflat într-o țară cu număr ridicat de îmbolnăviri cu virusul SARS-CoV-2 în interes personal și nu îndeplinește condițiile privind exceptarea carantinei, o persoană va primi din partea reprezentantului direcției de sănătate publică (DSP) de la frontieră/aeroport o decizie de carantinare pe baza căruia va putea solicita medicului de familie un concediu medical de carantină. Totuși, din cele 14 zile de carantină pentru coronavirus din concediul medical statul va plăti doar cinci, restul nu. Citește articolul
Dacă angajatorul nu s-a ocupat de programarea concediilor pentru anul viitor, cu angajații sau reprezentanții lor, obligație care-i revine potrivit legii, atunci nu ar putea refuza cererile venite de la salariați pentru efectuarea concediilor în ce perioade vor aceștia. Singurul imperativ impus angajaților aici, de lege, e să nu ceară concediile „de pe azi pe mâine”. Citește articolul
Atât procedurile de adopție a copiilor, cât și sumele pe care le primesc cei ce adoptă copii au fost modificate în martie. Printre schimbările apărute atunci se numără prelungirea valabilității atestatului de adoptator, modificarea modului de calcul al indemnizației pentru concediul de acomodare și posibilitatea de a cumula această indemnizație cu alte venituri. Pentru a face pe deplin aplicabile modificările, autoritățile au ajustat recent și normele aferente. Iată cele mai importante chestiuni. Citește articolul
Începând cu această lună, durata cumulată a concediilor medicale pentru incapacitate temporară de muncă (pentru boli obișnuite) pe care le poate primi o persoană de la medicul de familie într-un an s-a redus, odată cu intrarea în vigoare a unui ordin comun al Ministerului Sănătății (MS) și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), de la 30 la 28 de zile. După atingerea acestei limite, concediul medical se poate lua doar de la medicii curanți. Citește articolul
Din această lună, regulile acordării concediilor medicale au suferit o serie de modificări importante. Printre altele, de-acum, cei care cer medicilor specialiști din ambulatoriu concediu medical pentru incapacitate de muncă (pentru boli obișnuite) pot obține, în primă fază, un certificat valabil pentru cel mult 15 zile calendaristice. Pe de altă parte, concediul medical luat de la medicul de familie poate avea, în primă etapă, cel mult patru zile. Citește articolul
Modul în care se acordă concediile medicale a suferit recent modificări majore, iar un ordin de vineri al Ministerului Sănătății (MS) și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a modificat în acest sens și normele de aplicare a legislației din domeniu. Printre altele, de la 1 august, persoanele aflate în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă (pentru boli obișnuite) sunt monitorizate de medici, prin intermediul unui plan de urmărire a evoluției bolii. De principiu, respectarea acestui plan este urmărită de medici în cadrul unor consultații acordate pacienților la cabinet, dar, în cazuri speciale, acest lucru se poate face și prin consultații la domiciliu sau la distanță. Citește articolul