Toate regulile după care se derulează un contract de muncă se regăsesc în Codul muncii, iar dacă angajatorul este obligat să știe ce drepturi și obligații are, la fel de informați ar trebui să fie și salariații. În acest articol, vrem să clarificăm diferențele între tipurile de încetări ale contractului de muncă și care sunt efectele lor. Citește articolul
Codul muncii va suferi, de sâmbătă, o nouă modificare, în condițiile în care astăzi a fost oficializată legea care majorează termenul în care pot fi formulate cererile de soluționare a unui conflict de muncă, de la 30, cât este în prezent, la 45 de zile calendaristice. Termenul de soluționare face referire la conflictele de muncă apărute ca urmare a deciziilor unilaterale ale angajatorilor. Citește articolul
În prezent, contractul individual de muncă poate fi elaborat și încheiat chiar și dacă viitorul salariat are un act de identitate care a expirat, acest lucru fiind posibil pentru că Legea 55/2020 stabilește, încă din mai 2020, că valabilitatea actelor personale se menține pe perioada stării de alertă și până la 90 de zile de la încetarea ei. Citește articolul
Cât timp perioada de probă este una dintre mențiunile regăsite în contractul individual de muncă semnat atât de salariat, cât și de angajator, toate drepturile și obligațiile prevăzute de legislația muncii sunt aplicabile ambelor părți. Citește articolul
Angajatorii au la dispoziție, atunci când semnează un nou contract individual de muncă, indiferent că vorbim de unul pe perioadă determinată sau unul pe perioadă nedeterminată, să stabilească de comun acord cu persoana recrutată o perioadă de probă pentru verificarea aptitudinilor și competențelor. Beneficiul stabilirii acestei perioade este ca angajatorul să vadă dacă noul salariat este potrivit cu postul deținut, dar și ca salariatul să vadă dacă se descurcă/agreează condițiile de muncă. Acestei perioade i se aplică și o regulă utilă ambelor părți, respectiv perioada de preaviz nu se aplică la încetarea contractului de muncă indiferent dacă dorința de încetare aparține salariatul sau angajatorului. Citește articolul
Dacă un angajator din România vrea să recruteze o persoană aflată și care va munci în afara granițelor, indiferent că este vorba de români sau nu, trebuie să țină cont că, deși contractul de muncă se va încheia conform prevederilor Codului muncii autohton, va trebui să includă și beneficiile oferite de legislația muncii din țara în care salariatul este rezident, dacă îi sunt mai favorabile. Citește articolul
Un contract de muncă poate înceta de drept, prin acordul părților sau ca urmare a voinței unilaterale a angajatorului ori salariatului, însă fiecare soluție are particularitățile sale, iar părțile au atât drepturi, cât și obligații. Contractul individual de muncă are la bază acordul de voințe al părților, salariat și angajator, de a constitui, modifica ori stinge un raport de juridic, cel de muncă fiind specific și reglementat distinct de Codul muncii. Citește articolul
Când un salariat semnează un contract individual de muncă (CIM) și declară că la acel angajator are funcția de bază, de acolo va primi tichete de masă, dacă firma respectivă oferă, și asupra respectivului venit se va aplica deducerea personală, dacă salariul este până în 3.600 lei pe lună. Dacă timpul și experiența îi permite, salariatul poate avea și alte CIM-uri, indiferent că sunt cu normă întreagă sau parțială, acest lucru fiind permis de Constituție și de Codul muncii. Citește articolul
Salariații care au venituri lunare brute mici pot beneficia de o deducere personală, în funcție de numărul de persoane aflate în întreținere, pentru a avea la final de lună mai mulți bani în buzunar. Citește articolul
Salariul minim brut pe economie a fost stabilit pentru acest an la nivelul de 2.300 lei, ceea ce înseamnă că niciun lucrător nu poate primi pentru un program de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, mai puțini bani decât acest nivel. Angajatorii care nu țin cont de acest salariu minim brut și stabilesc prin contractul individual de muncă (CIM) o valoarea mai mică de 2.300 lei riscă, pe lângă amenzile prevăzute de Codul muncii, și o pedeapsă cu închisoarea. Citește articolul