ACCES PREMIUM

Ministerul Muncii confirmă că există fonduri pentru subvenția pentru angajarea victimelor violenței domestice sau ale traficului de persoane. Ce trebuie să facă angajatorii

Angajatorii care au încadrat sau urmează să încadreze în muncă victime ale violenței domestice sau ale traficului de persoane și vor să beneficieze de subvenția de 2.250 de lei trebuie să încheie o convenție cu agenția pentru ocuparea forței de muncă în termen de 12 luni de la data angajării, potrivit unor precizări oferite recent de Ministerul Muncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Locul muncii în contextul Reges-Online: Necesitatea completării unor date mai specifice și utilizarea unui câmp util în acest sens

Conceptul de „loc al muncii" reprezintă o componentă fundamentală a contractului individual de muncă, cu implicații juridice și practice semnificative. Odată cu implementarea Reges-Online, care va înlocui complet Revisal după 30 septembrie 2025, angajatorii sunt obligați să declare cu exactitate detaliile privind locul muncii, incluzând atât adresa completă (sediu social, sucursală, filială sau punct de lucru), cât și secția, serviciul sau departamentul. Deși sistemul permite precizarea locului de muncă fix sau mobil, câmpul „Alte detalii” din platformă, destinat individualizării complete a acestei clauze esențiale, ar putea fi frecvent ignorat din cauza lipsei de claritate a instrucțiunilor. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Oficial: Angajarea victimelor violenței domestice sau ale traficului de persoane va fi subvenționată de stat

Pentru a stimula angajarea victimelor violenței domestice sau ale traficului de persoane s-a stabilit, printr-o lege publicată azi în Monitorul Oficial, ca angajatorii să primească o subvenție de la stat în cuantum de 2.250 de lei pentru încadrarea în muncă a acestor persoane. Pentru aplicarea măsurii e nevoie și de modificarea normelor din domeniu, termenul pentru asta fiind luna iunie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Evidența timpului de muncă în cazul angajaților care lucrează „la client” - aspecte de care ar trebui să țină cont angajatorii

Toți angajatorii au obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, iar în lipsa unui loc de muncă fix (salariați mobili), angajatorul va ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pentru modificarea „prestațiilor suplimentare în bani” e nevoie de act adițional, nu e suficientă o decizie internă

Modificarea salariului, ca element esențial al contractului individual de muncă, se poate realiza, de regulă, doar prin act adițional cu acordul părților, conform Codului muncii, cu două excepții: modificările impuse de acte normative sau de clauze ale contractului colectiv de muncă. Deși angajatorii pot considera că pot modifica unilateral salariul prin decizii interne, iar aici vorbim inclusiv de adaosurile salariale, legislația stipulează că orice astfel de modificare necesită consimțământul salariatului, asigurând astfel respectarea principiului bunei-credințe și a consensualității în relațiile de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

„Cât de legală” este postarea unei oferte de muncă false în România? Angajatorii pot fi sancționați doar pentru nedeclararea posturilor vacante la ANOFM

Nu toți angajatorii respectă obligația de a declara posturile vacante mai mult de cinci zile lucrătoare la ANOFM, conform legii, iar a compara situația posturilor astfel declarate cu ce regăsim pe platformele de recrutare e o sarcină dificilă. Dacă declararea la ANOFM clar nu poate implica o situație ce nu corespunde realității, respectiv nu ar avea sens să facem o declarare în fals a posturilor vacante, pe platformele de oferte de muncă acest lucru se poate întâmpla, ceea ce poate însemna un prejudiciu pentru cei care aplică pentru anunțurile false. Amendă nu există însă decât pentru nerespectarea obligației în raport cu ANOFM. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Raport: Deficitul forței de muncă și provocările pieței muncii în UE în 2023. Paradoxul României

În ultima ediție a raportului EURES (2023) avem conturat un tablou detaliat al dezechilibrelor pieței muncii din Uniunea Europeană, evidențiind un peisaj tot mai tensionat în ceea ce privește angajarea. În contextul unei creșteri economice încetinite, se observă o tendință clară: companiile se confruntă cu o competiție acerbă pentru atragerea talentelor capabile să ocupe rolurile disponibile în regiunile cu cerere mare de muncă. Acest fenomen este remarcabil în sectoare precum construcții, inginerie, sănătate și tehnologia informației și comunicațiilor. Raportul publicat la început de mai arată însă o situație neplăcută și totodată paradoxală în cazul României: suntem pe locul patru la ocupațiile deficitare în UE, avem surplus în unele domenii și, totuși, o rată a posturilor vacante relativ scăzută, ceea ce poate demonstra că, de fapt, posturile vacante nici măcar nu sunt comunicate așa cum ar trebui. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ce prime oferă statul pentru tinerii care se angajează

Tinerii care se angajează beneficiază de diverse tipuri de prime pentru a-i încuraja să intre pe piața muncii și pentru a-i sprijini în stabilirea în noile roluri profesionale. Prin intermediul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, sunt oferite stimulente financiare, cum ar fi prima de activare pentru tinerii șomeri neindemnizați, prima de inserție pentru absolvenți și prime de mobilitate pentru cei care acceptă locuri de muncă la distanțe considerabile de domiciliu. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Realități de pe piața muncii

Eu pentru cine lucrez?

Deși la prima vedere pare o situație imposibilă - să nu cunoști datele angajatorului pentru care lucrezi - astfel de situații apar, în principal, din cauza informării incorecte și/sau incomplete, dar și din cauza unor temeri nejustificate, cum ar fi, de exemplu „dacă se supără angajatorul că-i cer astfel de informații?” sau „dacă voi fi considerat un angajat problemă?”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Informare prealabilă sau interogatoriu? Despre declarațiile pe propria răspundere la angajare

Culegerea unor informații, dintre care unele irelevante pentru angajator și intruzive în privința drepturilor lucrătorilor, sub forma unor declarații pe propria răspundere, date la angajare, este criticabilă chiar și acolo unde angajatorul este mânat de bună-credință. Citește articolul