Poate că acum se mai vorbește destul de puțin, în România, de infectarea cu COVID-19, cu atât mai puțin despre efectele pe termen mediu și lung cu care au rămas unii dintre pacienți, mulți lucrători activi, în urma infecției cu coronavirus. Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) ridică însă un semnal important asupra lucrătorilor cu „Covid pe termen lung”, ale căror capacități de muncă au fost sau sunt încă afectate de infectarea cu COVID-19, la luni după. Firmele ar trebui să includă în discuțiile privind sănătatea salariaților și simptomele ulterioare ale infectării, care de cele mai multe ori includ oboseală cronică și capacitate redusă de concentrare. Citește articolul
Verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale poate include, pe lângă cercetarea referințelor din CV, și proba de lucru. Deși Codul muncii este destul de lacunar în această privință, angajatorii nu se pot folosi de pretextul probei de lucru pentru a chema candidatul mai multe zile la rând pentru verificarea aptitudinilor, deoarece, în acest caz, vorbim de muncă nedeclarată. Citește articolul
Într-o așa-zisă dispută între un angajat și un angajator, acesta dintâi încearcă să-l determine pe angajator să înțeleagă că, din cauza unor probleme de sănătate, nu mai poate lucra de la birou/sediul angajatorului, ci de acasă doar. Să admitem că telemunca e compatibilă cu activitatea angajatului respectiv: în ce măsură ar putea fi o problemă de sănătate un factor determinant în a putea obliga un angajator să achiseze la schimbarea locului muncii? În această discuție trebuie să începem însă nu de la dispozițiile Legii telemuncii: Citește articolul
Una dintre provocările cele mai mari din zilele noastre este găsirea unui echilibru între viața personală și cea profesională. Citește articolul
Provocările joburilor „de mâine”, ale locurilor de muncă ale viitorului, sunt considerate a reveni în mare parte companiilor de rezolvat, statul fiind dator să asigure un cadru legislativ potrivit. Protecția lucrătorilor va însemna asigurarea unui minim necesar mult diferit de cel actual și direcționarea atenției către alte riscuri profesionale. Dar pentru a putea să îndrăznim să ne uităm înspre viitor, ar trebui să fim la „un minim decent” în prezent. Pentru rapiditatea cu care evoluează piața muncii, România nu pare pregătită nici măcar la nivel legislativ. Citește articolul
Pentru asigurarea securității și sănătății în muncă a lucrătorilor este nevoie de un efort comun din partea instituțiilor cu atribuții în domeniu, a angajatorilor, dar și din partea salariaților, aceștia având obligația de a respecta toate dispozițiile legale, cu caracter general, însă și regulile concrete stabilite de angajator, în funcție de domeniul de activitate și/sau specificul activității/funcției/ocupației. Citește articolul
Munca de acasă a devenit o necesitate în cei doi ani de pandemie, reprezentând practic un mare experiment care a demonstrat tuturor că acest mod de lucru la scară largă este posibil. Astfel că, în pofida ridicării restricțiilor, peste 86% dintre companiile respondente la sondajul HR Barometru realizat de PwC România în luna martie vor continua să lucreze în regim hibrid și doar 11% vor relua activitatea obligatorie la birou pentru toți angajații. Este vorba, desigur, despre companii alte căror activități se pot derula la distanță. Citește articolul
Fișa postului reprezintă o anexă la Contractul individual de muncă întocmită de către angajator cu ajutorul căruia acesta stabilește într-un mod mai detaliat față de contractul individual de munca sarcinile, atribuțiile și responsabilitățile salariatului particularizate la postul pe care acesta îl ocupă. Nu regăsim în legislație un model predefinit al fișei de post, conținutul acesteia este strict atributul fiecărui angajator în parte așa cum este și firesc întrucât acesta cunoaște cel mai bine organizarea și funcționarea unității fiind singurul în măsură să traseze sarcinile salariaților astfel încât acestea să fie în concordanță cu obiectivele societății. Citește articolul
Opt din zece angajatori recrutează conform planului de la început de an sau chiar mai intens, 8% dintre companii crescând chiar volumul de recrutări pe care-l aveau previzionat pentru 2022. Citește articolul
Multă vreme s-a discutat și încă se mai discută în diverse state europene despre statutul juridic exact al lucrătorilor de pe platformele digitale de muncă; nu neapărat și în România însă, unde chestiunea pare să fie destul de clară, așa cum o arată și un raport recent al unei agenții europene. În realitate, discuția se concentrează prea mult pe încadrarea acestor lucrători ca dependenți sau nu și prea puțin pe necesitățile de sănătate și securitate în muncă (SSM). În fapt, protejarea sănătății și securității acestor lucrători pare unul dintre aspectele pe care autoritățile din statele europene le urmăresc cel mai puțin, cu toate că fenomenul muncii pe aceste platforme este în creștere. Citește articolul