Atunci când aplică pentru diverse poziții, firmele nu trebuie să le ceară candidaților chiar orice fel date, orice fel de documente și, mai ales, nu ar trebui să le ceară copii de pe buletin când nici măcar nu au certitudinea că vor semna cu aceștia un contract de muncă. Dacă aceste date au fost cerute și au fost date de către candidați ei pot să ceară după trecerea procesului de selecție ștergerea lor din moment ce nici măcar nu s-a formalizat o relație de muncă. Citește articolul
Pe fond personal, doi sau mai mulți angajați ajung într-un conflict la locul de muncă, în timpul programului de muncă. În funcție de cum a evoluat conflictul, angajatorul are în față o situație mai mult sau mai puțin dificilă de administrat, însă chiar și în ipoteza unei disensiuni care nu a dus la vătămări corporale grave, modul cum decide angajatorul să trateze incidentul mai departe nu poate fi unul al deciziilor luate în grabă. Angajatorul ar trebui să-și pună câteva probleme: când un astfel de conflict ar trebui adus în atenția unor autorități, dacă ar putea fi vorba de un accident de muncă atunci când au loc vătămări și care sunt condițiile de sancționare (concedierea imediată într-o atare situație ar fi vădit nelegală)? Citește articolul
Odată cu ridicarea stării de alertă și a tuturor restricțiilor legate de aceasta, firmele pot decide, pe cont propriu, să mențină mai departe anumite măsuri pentru a-și proteja afacerile? Potrivit specialiștilor consultați de avocatnet.ro, acest lucru este posibil, însă numai în anumite cazuri și după o analiză complexă a situației proprii. Păstrarea unor măsuri fără a avea o justificare solidă în spate poate expune companiile la anumite riscuri. Citește articolul
Timpul de muncă nu ar trebuie să facă referire doar la prestarea efectivă a muncii de către salariat în interesul angajatorului, ci și atunci când, așa cum se prevede și în Codul muncii, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale. În această categorie intră și timpul petrecut în formare profesională și instruirea în securitatea și sănătatea în muncă (SSM), indiferent că au loc în timpul programului de lucru sau peste, și munca "on-call", dacă sunt îndeplinite o serie de condiții. Le prezentăm pe fiecare în cele ce urmează: Citește articolul
Dacă un salariat detașat transnațional suferă un accident în timpul său de repaus zilnic sau săptămânal, angajatorul are o serie de obligații legate de securitatea și sănătatea în muncă de îndeplinit, pentru a stabili dacă respectivul accident se consideră a fi sau nu unul de muncă. Chiar dacă angajatorul îi oferă salariatului detașat accesul la serviciile de asistență medicală în statul în care l-a trimis, el poate să încheie pentru acesta și asigurări de sănătate facultative. Citește articolul
Încheierea stării de alertă presupune, în mod automat, revenirea la cadrul legal general în toate domeniile, iar în cazul relațiilor de muncă, cadrul general presupune acordul părților în privința modificării elementelor esențiale, singurele excepții fiind prevăzute expres și limitativ de Codul muncii. E de așteptat ca, de acum, inspectorii de muncă să înceapă să facă verificări privind telemunca și respectarea condițiilor legale ale acesteia. De ce anume ar putea fi interesați inspectorii? De modul cum s-a formalizat telemunca, de evidența timpului de muncă, de munca suplimentară, de aspectele ce țin de zona SSM ș.a.m.d. Iată la ce ar trebui să fie atente firmele care au oameni în telemuncă înainte de vizita inspectorilor: Citește articolul
Unul dintre aspectele pe care inspectorii de muncă le vor verifica în cazul angajaților ce lucrează la distanță pe termen lung este cel legat de rigorile SSM (sănătate și securitate în muncă). Desfășurarea instructajelor propriu-zise la distanță nu ar trebui să pună probleme firmelor, la fel și semnarea documentelor la distanță de către telesalariați, fără a fi nevoie de deplasarea lor la locul de muncă/sediul angajatorului. Citește articolul
Dacă, din momentul încetării stării de alertă, angajatorul aduce înapoi la sediu sau birou angajații care s-au aflat în telemuncă pentru o perioadă îndelungată, trebuie să ia în considerare că este necesară să le facă reinstruirea în securitatea și sănătatea în muncă (SSM). Citește articolul
Acum că s-a stabilit expres că fișele de instruire individuale pot fi semnate și electronic, cei care se ocupă de ele ar trebui doar să aibă în vedere anumite aspecte practice, dat fiind că, esențialmente, ele nu au fost modificate în cerințele de conținut. De exemplu, că nu le vor putea prezenta inspectorilor imprimate și nu are sens să fie arhivate în format material sau că modul acesta de semnare ar trebui convenit de dinainte și cunoscut pentru toată lumea. Citește articolul
Modificările aduse normelor de aplicare ale Legii 319/2006 a securității și sănătății în muncă (SSM) vizează și o serie de aspecte legate de cercetarea și declararea bolilor profesionale. Pe lângă majorarea termenului în care specialistul de medicina muncii va cerceta boala profesională, cât și a numărul exemplare ale fișelor de declarare și a procesului-verbal de cercetare, s-a introdus o procedură simplificată de semnalare-cercetare-declarare pentru anumite situații și au fost adăugate noi afecțiuni care pot fi declarate ca fiind boli profesionale după încetarea expunerii. Citește articolul