Organizațiile patronale reprezintă, susțin și apără interesele membrilor lor în relațiile cu autoritățile publice, cu sindicatele și cu alte persoane juridice și fizice, în raport cu obiectul și scopul lor de activitate, în plan național și internațional. Citește articolul
Codul Muncii, principalul act normativ care reglementează relațiile de muncă, face deseori trimitere la negocierile colective, contractele sau acordurile colective de muncă. Practic, contractul sau acordul colectiv de muncă este rezultatul dialogului social, cel care asigură o desfășurare a relațiilor de muncă într-un cadru stabilit de comun acord de părți. Citește articolul
Dialogul social reprezintă procesul voluntar prin care partenerii sociali se informează, se consultă și negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun. Partenerii sociali sunt sindicatele sau organizațiile sindicale, angajatorii ori organizațiile patronale, precum și reprezentanții autorităților administrației publice, care interacționează în procesul de dialog social. Chiar dacă definiția legală a dialogului social precizează caracterul său voluntar, sunt numeroase texte de lege care iterează obligativitatea
Inspecția Muncii a aprobat înainte de Crăciun calendarul acțiunilor de control și campaniilor pe care le va desfășura la firme în 2021. Pe lângă acțiunile care vizează aspecte generale, verificate anual de inspectori, regăsim și capitole de acțiune speciale, în contextul evoluției activităților și regulilor impuse cu caracter temporar în pandemie. Citește articolul
Salariații beneficiază, conform Codului muncii, de concediu de odihnă anual de cel puțin 20 de zile lucrătoare, de zile libere plătite în anumite situații expres prevăzute în actele normative cu caracter special, negociate în cadrul contractului individual/colectiv de muncă sau stabilite prin regulamentul intern, dar și de zile de concediu suplimentar în anumite situații expres și limitativ prevăzute de lege. O trecere în revistă a unor astfel de zile libere la care au dreptul salariații, în cele ce urmează: Citește articolul
Sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal. Pentru bugetari, acordarea sporurilor este obligatorie în condițiile prevăzute de lege; pentru privați, în schimb, angajatorii nu sunt forțați de lege să le acorde. În mod frecvent, sporurile bugetarilor ajung în mijlocul unor discuții sau dispute din spațiul public. A vorbi exhaustiv despre toate sporurile la care au dreptul angajații statului, din toate categoriile de activitate, este un exercițiu pe care nu are rost să-l facem - prevederile legale sunt numeroase, diferite de la o categorie la alta. Ne propunem însă o trecere în revistă a reglementării sporurilor pentru condiții de muncă: Citește articolul
Un proiect al unei noi legi a dialogului social este aproape de adoptare, la Camera Deputaților (for decizional). Dacă va trece astfel cum apare acum și va intra în vigoare, noul act normativ va dubla, în esență, numărul de salariați care vor putea declanșa, legal, o grevă. Deși este de înțeles stabilirea unui număr minim de angajați care să poată să facă grevă legal, există, totuși, semne de întrebare dacă necesitatea unui număr de jumătate plus unu din angajați nu transformă acest drept într-unul iluzoriu. Citește articolul
Recent intrată în Codul muncii, concilierea nu a beneficiat de suficientă atenție din partea legiuitorului - un mecanism care ar avea nevoie de detalieri suplimentare, care poate duce la confuzii, în practică, ce ar conduce tot spre instanța de judecată (deși tocmai asta urmărește, în sine, să evite drumul la judecător), iar ciocnirea cu mecanismul deja existent al medierii ne face să ne întrebăm dacă nu cumva această conciliere este, de fapt, redundantă. Citește articolul
O recentă modificare a Codului muncii le permite părților la un contract individual de muncă să insereze o clauză de conciliere în acesta, pentru a-și rezolva disputele cu ajutorul unui conciliator. Având în vedere că noua formă a Codului muncii a inclus doar câteva paragrafe despre conciliere, părțile fiind libere să prevadă o clauză de conciliere validă care să precizeze doar că disputele de muncă dintre angajator și salariat se vor rezolva prin conciliere, e important de arătat ce elemente ar trebui să conțină o clauză de conciliere, pentru a fi cât mai eficientă posibil. Citește articolul
Recent, în Codul muncii s-a introdus o prevedere ce permite angajatorului să-și rezolve intern conflictele individuale de muncă cu salariații săi, fără să se apeleze la instanțele judecătorești (procedura este opțională). Însă în ce condiții trebuie să figureze informațiile despre conciliere atât în regulamentul intern al companiei, cât și în contractele individuale de muncă ale salariaților? Și este obligatoriu ca ambele părți să fie de acord sau nu? Citește articolul