Legislația muncii a fost construită astfel încât să pună în echilibru atât drepturile și obligațiile salariaților cu cele ale angajatorilor, iar la baza rezolvării unui conflict de muncă trebuie să se afle buna-credință a ambelor părți și dorința de a soluționa amiabil neînțelegerea. Citește articolul
Reducerea sau întreruperea unei ramuri sau a întregii activități a angajatorului poate duce la luarea deciziei de a trece în șomaj tehnic salariații care nu mai au ce să presteze, însă această reducere/ întrerupere ar putea să nu afecteze întregul personal al firmei. Pe altă ramură a activității, angajatorul ar putea descoperi că are nevoie de oameni mai mulți, în această situație am vrut să aflăm dacă o firmă poate face recrutări noi, chiar dacă are salariați cu contractul de muncă suspendat. Citește articolul
În contextul în care, din ianuarie 2022, nu mai avem un salariu minim diferențiat pentru studii superioare, nivelul acestuia fiind ajuns din urmă de valoarea salariului minim general aplicabil, nu putem să nu ne gândim la ce impact are asta în practică și la faptul că o diferențiere în funcție de studii ar merita, totuși, să existe. Citește articolul
Toți salariații au dreptul la concedii fără plată pentru rezolvarea unor situații personale, acest lucru fiind prevăzut chiar de Codul muncii, însă acordarea lui nu se face din oficiu. Chiar dacă au tot dreptul să îl ceară, salariații nu pot intra în concediu fără plată fără să existe acordul părților, respectiv al angajatorului. Aceeași condiție este necesară și dacă angajatorul vrea să recheme salariatul, din diverse motive, din concediu fără plată. Citește articolul
Conform Codului muncii, angajatorii și salariații răspund patrimonial pentru prejudiciile produse în legătură cu activitățile pentru care a fost încheiat contractul de muncă, limitele și procedura fiind stabilite tot de principalul act normativ care reglementează relațiile de muncă. Poate că se vorbește mai des despre răspunderea salariatului, dar trebuie reținut că există și răspunderea angajatorului față de salariatul căruia i-a fost produs un prejudiciu. Iată, în cele ce urmează, o scurtă trecere în revistă a celor două tipuri de răspundere: Citește articolul
Tichetele de masă sunt folosite adesea de angajatori pentru că presupun o sarcină fiscală mai scăzută, întrucât „scapă” de contribuții sociale. În prezent, sunt și mai ușor de folosit pentru angajați întrucât a apărut de ceva vreme și varianta lor electronică. Tichetele se acordă pentru perioadele de lucru efectiv, câte un tichet pe zi, iar valoarea lor este stabilită prin acordul părților, existând și o valoare maximă admisă prin lege pentru fiecare tichet în parte. Citește articolul
În timp ce angajatorul nu este obligat și nu trebuie să se adreseze unei instanțe pentru a constata și sancționa abaterile disciplinare și nici pentru a modifica procedurile interne ori anumite documente, salariații se pot adresa angajatorului, instituțiilor cu atribuții de verificare, control și supraveghere sau chiar instanței pentru a-și apăra drepturile sau pentru a solicita constatarea și/sau sancționarea deciziilor pe care le consideră a fi nelegale și/sau netemeinice. Citește articolul
Prelungirea stării de alertă presupune și menținerea în continuare a două obligații impuse angajatorilor în ultimele luni: trecerea la munca de acasă, unde se poate, precum și decalarea programului la firmele mai mari. În continuare, de asemenea, a rămas în picioare excepția privitoare la contractele și acordurile colective de muncă - chiar dacă expiră în acest timp, își păstrează valabilitatea în condițiile stării de alertă. Citește articolul
Dacă în situaţia înregistrării unui contract individual de muncă lucrurile sunt destul de simple, iar această consemnare se face la inspectoratul teritorial de muncă (ITM), în cazul unui contract colectiv de muncă, instituţia autorizată să inventarieze semnarea acestui document este diferită în funcţie de nivelul de sector de activitate sau de nivel de unitate la care se semnează. Citește articolul
Folosirea semnăturii electronice de către angajat și angajator în documentele ce țin de raportul de muncă nu poate fi o chestiune doar faptică: ambele părți decid să o folosească, angajatorul decide chiar să suporte toate costurile, să zicem, iar de luna viitoare toate documentele se semnează în acest fel. Modul de folosire a semnăturii trebuie detaliat, la nivel scris, trebuie asumat de ambele părți și e foarte importantă precizarea scrisă că folosirea semnăturii electronice nu e obligatorie. Citește articolul