ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Este îndreptățit să refuze executarea unor sarcini lucrătorul care nu a beneficiat de o instruire corespunzătoare pentru a fi protejat?

Putem vorbi de dreptul lucrătorilor de a refuza sarcini atunci când angajatorul nu respectă obligațiile de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM)? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să explicăm responsabilitățile legale ale angajatorilor și riscurile asociate pentru angajați, pornind de la importanța instruirii adecvate de SSM. Inevitabil, refuzul de a executa o sarcină de lucru constituie premisa ideală a unui conflict între angajat și angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De unde pornesc situațiile conflictuale legate de telemuncă? Să vorbim, din nou, despre esența acesteia - partea a II-a

În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul

ACCES PREMIUM

De unde pornesc situațiile conflictuale legate de telemuncă? Să vorbim, din nou, despre esența acesteia - partea I

În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ți s-a oferit un job prin agent de muncă temporară? Zece lucruri pe care să le ai în vedere

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o soluție flexibilă atât pentru angajatori, cât și pentru lucrători, oferind oportunități de angajare pe termen scurt și mediu. Această formă de angajare este reglementată de dispozițiile art. 88-102 din Codul muncii și HG 1256/2011, care stabilesc cadrul legal și condițiile în care se desfășoară munca temporară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca privită ca beneficiu - o eroare comună din ce în ce mai des întâlnită

Pornim de la o întrebare simplă: este telemunca un beneficiu exclusiv pentru lucrător sau are și angajatorul o serie de avantaje? Telemunca a devenit un subiect de interes major din 2020, chiar dacă este reglementată oficial din 2018, prin adoptarea Legii 81/2018. Deși mulți consideră că telemunca reprezintă un beneficiu exclusiv pentru lucrător, realitatea este mult mai complexă, iar uneori este folosită ca instrument de constrângere, fiind astfel ignorate principiile de bază ale relației de muncă. Abordarea acestui subiect în spațiul public concluzionând că „firmele decid să-și recheme angajații la birou” sau să retragă „beneficiul de a lucra în regim de telemuncă” este neconformă atât din punct de vedere legal, cât și în ceea ce privește echilibrul oricărui raport juridic de muncă, în contextul legislativ român, desigur. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O inițiativă cetățenească de modificare a Codului muncii zace de nouă ani în Parlament

Prin intermediul unei scrisori deschise, Blocul Național Sindical (BNS) a lansat o scrisoare deschisă adresată partidelor politice, evidențiind ignorarea voinței cetățenești de către Parlament, inclusiv în cazul unei inițiative de modificare a Codului muncii din 2014, susținută de peste 150.000 de semnături, care a fost blocată în proceduri legislative din 2015. BNS subliniază că, deși inițiativa respecta toate cerințele legale, a fost lăsată deoparte, ceea ce demonstrează o disfuncționalitate gravă în sistemul democratic și o lipsă de respect față de cetățeni. Chiar dacă unele propuneri din inițiativă au fost ulterior preluate în alte legi, absența unei discuții transparente și a unei decizii asumate, chiar și de respingere a celor propuse, ridică semne de întrebare asupra angajamentului parlamentarilor față de voința alegătorilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Efectuarea cercetării disciplinare la distanță, în cazul telesalariaților. Cum semnează angajatul documentele rezultate în urma cercetării?

Contractul de telemuncă reglementează relația dintre telesalariat și angajator, aplicându-se reguli de disciplină a muncii, chiar și în condiții de distanță geografică. Acesta permite desfășurarea cercetărilor disciplinare prin tehnologia informației, necesitând clarificări în regulamentul intern despre drepturile telesalariaților, inclusiv dreptul de a fi asistați. Semnătura electronică poate fi utilizată pentru documentele rezultate în cadrul cercetării disciplinare, dar nu și dacă nu există un cadru prestabilit legat de utilizarea sa în cadrul relațiilor de muncă, iar, în lipsa acesteia, se va recurge la semnătura olografă, menționându-se acest aspect în procesul-verbal. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Regimul de muncă hibrid nu afectează predictibilitatea relației de muncă

Deși sintagma „muncă în regim hibrid” nu se regăsește ca atare în actele normative, acest tip de activitate este implicit definit, încă din 2018, prin Legea privind reglementarea activității de telemuncă și are reguli suficient de clare, acestea având rolul de a asigura relației de muncă o minimă predictibilitate. Faptul că lucrătorul nu-și desfășoară activitatea într-un loc de muncă organizat de angajator nu presupune și transformarea raportului juridic de muncă în privința celorlalte aspecte, ci se referă exclusiv la clauza esențială „locul muncii” care, în aceste situații, nu mai este stabilit exclusiv de angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ziua internațională a muncii decente: Stresul și epuizarea fizică înseamnă tot hărțuire morală la locul de muncă

Pe 7 octombrie e Ziua internațională a muncii decente, ocazie cu care trebuie să ne reamintim că sintagma „muncă decentă” nu se referă exclusiv la un salariu care trebuie să reflecte valoarea muncii prestate, ci și la un mediu de muncă lipsit de orice pericol, inclusiv din sfera celor care produc, în liniște, efecte negative pe termen lung - cum ar fi stresul și epuizarea fizică. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca în regim hibrid, de departe cea mai avantajoasă formulă de lucru, vine cu provocări inclusiv pe zona de SSM

Modelul de muncă hibrid este probabil cel mai utilizat în actuala paradigmă de muncă, oricare ar fi proporția zilelor de muncă petrecute în afara sediului angajatorului. Deși pare cea mai avantajoasă formulă de lucru pentru a asigura flexibilitatea mult râvnită de angajați în prezent, munca în regim hibrid vine și cu unele provocări. Una dintre ele e chiar diluarea responsabilităților de sănătate și securitate în muncă (SSM). Citește articolul