Raportul Avocatului Poporului: Străinii continuă să fie expuși muncii nedeclarate și condițiilor precare

Potrivit raportului de activitate pe anul 2024 al Avocatului Poporului, Inspecția Muncii, prima autoritate solicitată să transmită date, a menționat că desfășoară campanii naționale de informare, în care pune la dispoziție, pe site-ul oficial, informații esențiale despre condițiile de acces pe piața muncii din România, drepturile și obligațiile străinilor și ale angajatorilor, precum și pașii legali pe care trebuie să-i urmeze.

În colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări implementează un Plan de cooperare operativă pentru depistarea angajaților străini ilegali și combaterea muncii nedeclarate a străinilor, iar la nivel național și teritorial desfășoară Campanii de informare a angajatorilor care au străini angajați și a străinilor care doresc să desfășoare activități lucrative în România, cât și Campanii de informare a străinilor aflați la studii pe teritoriul României.

În ceea ce privește controalele efectuate de inspectoarele teritoriale de muncă, raportul arată că au fost la iveală numeroase nereguli, semnalate chiar de către cetățenii străini. Cele mai frecvente situații pentru care au fost aplicate sancțiuni sunt legate de neplata salariilor și munca fără forme legale, nerespectarea timpului de lucru și a clauzelor contractuale, lipsa acordării drepturilor salariale minime, probleme privind cazarea și mesele asigurate de angajatori, nepredarea unui exemplar al contractului de muncă sau lipsa evidenței timpului de lucru.

Util: Care sunt condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească angajatorii pentru a obține avize de muncă pentru angajarea cetățenilor străini în România

În același timp, inspectorii de muncă se confruntă cu mai multe dificultăți în desfășurarea controalelor: 

• bariera lingvistică este un obstacol major;
• mulți lucrători străini nu sunt familizarizați cu drepturile și obligațiile lor legale, în ciuda eforturilor autorităților de a oferi informații;
• reticența străinilor de a furniza informații corecte poate îngreuna identificarea și soluționarea abuzurilor;
• dificultăți în verificarea sănătății lucrătorilor „au pair” care prestează activități casnice ușoare și îngrijirea copiilor, având în vedere că aceste activități sunt adesea nedeclarate;
• activitatea de intermediere a forței de muncă din țările terțe nu este reglementată adecvat;
• agențiile de recrutare nu sunt supuse unui control suficient de strict din partea autorităților române.

„Un alt aspect important este legat de domeniile de activitate deficitare la nivel național, unde locurile de muncă rămân vacante, deși sunt anunțate frecvent de angajatori; conform informațiilor prezentate de agențiile județene de ocupare a forței de muncă, printre acestea se numără construcțiile, HORECA, serviciile de pază, transporturile, mecanica generală și fabricarea de articole de îmbrăcăminte. Motivele pentru care aceste locuri nu sunt ocupate de cetățenii români sunt variate, dar printre cele mai semnificative se află migrarea forțată a forței de muncă autohtone în statele membre ale Uniunii Europene, deprofesionalizarea unei părți semnificative a populației active din cauza perioadelor lungi de inactivitate și declinul demografic al țării”, se subliniază în raportul Avocatului Poporului.

Citește și: Guvernul propune amenzi de până la un milion de lei pentru munca la negru. Inspectorii vor utiliza camere de corp în controale 

La capitolul vize și controale, Ministerul Afacerilor Externe a emis, doar în 2024, peste 122.000 de vize de lungă ședere pentru muncă (tip D/AM) și aproximativ 750 de vize pentru detașare, dar a revocat sau anulat aproape 9.000 de astfel de documente.

În același timp,  Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a constatat o scădere a numărului de persoane cărora li s-a interzis intrarea în România, dar și o creștere a numărului de refuzuri de intrare în semestrul I al anului 2024. 

„Din cele de mai sus, au reieșit că instituțiile române desfășoară campanii de informare și conștientizare pentru a ajuta străinii să înțeleagă legislația română privind munca și pentru a proteja drepturile acestora; prin controale și campanii educaționale, autoritățile române încearcă să combată abuzurile legate de munca ilegală și să sprijine integrarea corectă a lucrătorilor străini pe piața muncii din România”, se mai arată, pe final, în raport.