ACCES PREMIUM
Banii cuveniți pe perioada concediului de odihnă nu pot fi sub nivelul salariului de bază, plus alte adaosuri permanente, corespunzătoare perioadei în care, dacă nu ar fi fost în concediu, l-ar fi primit. Altfel, angajații nu ar mai fi tentați să-și ia concediu pentru că ar avea de pierdut la veniturile salariale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-o decizie privind neconstituționalitatea unor prevederi din Ordonanța privind răspunderea militarilor, Curtea Constituțională a României (CCR) amintește că actualul Cod al muncii nu mai permite ca deciziile de imputare să fie folosite de angajatori pentru a opera rețineri salariale în urma daunelor produse de un angajat. Astfel, în lipsa acordului angajatului de a acoperi prejudiciul, exprimat în contextul libertății contractuale, angajatorul nu poate opera rețineri salariale decât cu ajutorul instanței de judecată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Interviurile avocatnet.ro
Dacă angajatorul trebuie sau nu să suporte costul ochelarilor pentru angajații săi și care e încadrarea fiscală corectă a cheltuielilor sunt întrebările cele mai frecvent puse legat de subiectul decontării ochelarilor la locul de muncă. Discuțiile trebuie să pornească însă nu de la aspectele fiscale, ci de la esența problemei - vorbim, de fapt, de obligațiile de sănătate și securitate în muncă (SSM) ce le revin angajatorilor care au lucrători cu activitate preponderent în fața ecranelor. Așa că am stat de vorbă cu un specialist SSM despre obligația numărul 1 pentru angajatori - evaluarea riscurilor - și despre obligațiile subsecvente care îi pot duce pe angajatori în ipostaza de a suporta costul ochelarilor pentru angajații lor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Garantarea în plată a salariului brut cel puțin egal cu salariul de bază minim brut din țară nu este întotdeauna respectată de către angajatori. Ca să facă economii, angajatorii recurg frecvent la soluții pentru a acorda angajaților mai puțin decât impune legea, iar alteori, pur și simplu, se întâmplă ca textele de lege să fie aplicate necorespunzător. Dacă mai punem la socoteală și niște beneficii fiscale purtate de anumite sume ori tipuri de venituri, atunci greșelile din practică se multiplică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În Legea avertizorilor în interes public (Legea Whistleblower) regăsim o obligație de informare, care incumbă însă numai anumitor angajatori. Astfel, de principiu, ea este legată de obligația de a avea un canal intern de raportare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea Whistleblower
Între protecțiile conferite de Legea Whistleblower avertizorilor de integritate se numără și un drept specific în ipoteza în care acesta este cercetat disciplinar în urma raportării sau divulgării publice pe care a făcut-o: acela de a solicita prezența presei la cercetarea disciplinară, pe lângă aceea a unui apărător sau a unui reprezentant sindical/al salariaților. Angajatorul nu are spațiu de manevră aici: dacă se întâlnește cu o atare solicitare, ori îi dă curs, ori riscă invalidarea procedurii cu totul.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Din cauza unei scăpări din noua Lege a dialogului social, care nu a mai preluat prevederile vechii legi în materia competenței în primă instanță a tribunalului pentru soluționarea conflictelor individuale de muncă, cele mai multe cereri patrimoniale trebuie să se îndrepte acum către judecătorii. Deși problema a fost subliniată deja de mai mulți profesioniști ai dreptului muncii, încă din decembrie, până la acest moment nu a apărut niciun proiect de ordonanță care să acopere, în regim de urgență, această scăpare. Mai mulți parlamentari neafiliați au depus însă de curând un proiect de lege în acest sens, dar chiar și așa va dura destul ca acesta să producă efecte.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul Muncii, modificat în octombrie anul trecut, impune ca avantajele pe care angajatorul le oferă să fie menționate în mod expres în contractele individuale de muncă, asigurând astfel angajaților o transparență mai mare și o garanție mai solidă că vor primi acele tichete, bonusuri sau alte avantaje promise. Angajatorul are însă ceva „spațiu de manevră” în privința avantajelor oferite în mod neregulat. Cu alte cuvinte, în privința acelor avantaje pe care nu le oferă în mod constant, e suficient să prevadă ideea că „se pot oferi și alte avantaje”, fără să le numească pe fiecare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În ultima perioadă, aproape orice drept nou acordat angajaților prin lege ajunge să reprezinte o mică problemă pentru angajator, cel puțin o perioadă de timp, într-o listă deja destul de lungă de lucruri de bifat. De data aceasta, vorbim în mod concret de două categorii de libere la care au dreptul angajații, în virtutea legii, dar a căror reglementare deja a iscat numeroase discuții în departamentele de resurse umane.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O mare nelămurire apărută în spațiul public odată cu introducerea impozitării bacșișului este ce se întâmplă dacă bacșișul este mai mare de 15% din consumație? În mod normal, pentru bacșiș se datorează numai impozit, acesta fiind considerat un venit din alte surse. Însă specialiștii spun că partea de bacșiș care depășește 15% din consumație poate fi considerată venit salarial pentru care se datorează atât impozit, cât și contribuții sociale.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc