ACCES PREMIUM

Formalități importante, adesea neglijate de angajatori, în privința regulamentului intern

Formalitățile indicate de lege în cazul întocmirii și aducerii la cunoștință a regulamentului intern nu primesc întotdeauna cea mai multă atenție din partea angajatorului. Pentru că ideea de consultare nu implică un acord din partea celui consultat, de pildă, ea ajunge să se reducă la „bifarea” unor documente. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Regulile privind conflictele individuale de muncă, mutate în Codul muncii. În lipsa acordului părților și a bunei-credințe, se ajunge invariabil tot la instanță

Regulile de competență și termenul de apel în materia conflictelor individuale de muncă s-au mutat acum în Codul muncii, în Legea dialogului social regăsindu-se aspectele privind conflictele colective de muncă. În materia conflictelor individuale, părțile pot să fie de acord să folosească și concilierea ca să-și soluționeze problemele, dar accesul la justiție rămâne neîngrădit pentru salariat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cinci aspecte esențiale despre demisie și greșelile pe care le fac angajatorul și lucrătorul în cazul ei

Demisia nu implică un formalism excesiv pentru angajat, dar nici nu poate fi făcută în mod verbal sau neasumată prin semnătură. De celalaltă parte, angajatorii uită frecvent că demisia este un act unilateral și că nu se pune problema de a-și da vreun acord sau că refuzul de a o înregistra echivalează cu inexistența demisiei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Registrul Instruirii Lucrătorilor

UPDATE O nouă propunere privind înființarea unui registru electronic al instructajelor obligatorii pentru angajați, înregistrată la Senat

La Senat a fost înregistrată recent o propunere legislativă ce prevede crearea unui registru electronic pentru a ține evidența tuturor instructajelor pe care angajatorii sunt obligați să le facă angajaților, în domeniul sănătății și securității în muncă (SSM), al situațiilor de urgență, protecției mediului, prelucrării datelor personale etc. O propunere inițială, care se referea însă în mod special la domeniul SSM, a fost pusă în dezbatere de aproximativ aceiași parlamentari și retrasă la puțin timp după. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cinci ani mai târziu, angajatorii încă nu au înțeles diferența între muncă la domiciliu și telemuncă. De ce e importantă încadrarea corectă a raportului

De peste cinci ani este reglementată oficial telemunca, în continuare există interpretări eronate cu privire la modul în care ar trebui încadrat un contract de muncă și cea mai frecventă confuzie este între telemuncă și munca la domiciliu. Chiar dacă pentru mulți, poate cei mai mulți dintre cei ce lucrează în telemuncă locul muncii este chiar domiciliul lor, atâta timp cât utilizează tehnologia informației și comunicațiilor, cum ar fi un laptop, o tabletă sau chiar un telefon inteligent, avem un contract de telemuncă, iar nu muncă la domiciliu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Încetarea nelegală sau netemeinică a raporturilor de serviciu: Lămuriri privind calculul despăgubirii funcționarilor

Pentru a fi corelată cu prejudiciul suferit de funcționarul al cărui raport de serviciu a fost terminat în mod netemeinic sau nelegal, despăgubirea pe care acesta o obține trebuie să reprezinte diferența dintre veniturile obținute în perioada respectivă și cuantumul salariilor de care ar fi beneficiat. O decizie recentă a Înaltei Curți lămurește ce tipuri de venituri nu se iau în calcul atunci când se determină despăgubirile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Începând de anul viitor, numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim se va diminua

O ordonanță ce a modificat Codul muncii acum aproape doi ani a stabilit că angajații pot fi plătiți cel mult 24 de luni cu salariul minim brut pe țară, după această perioadă angajatorii fiind nevoiți să le mărească salariile. Pentru că prevederea vizează și contractele în derulare la 1 ianuarie 2022, acele contracte care sunt încă în derulare la 1 ianuarie 2024 vor trebui să aibă salarii peste nivelul minimului stabilit prin hotărâre de Guvern. Desigur, termenul de doi ani nu a fost ales aleatoriu, având legătură cu perioada la care angajatorii ar trebui să-și formeze profesional angajații, indiferent de postul pe care activează. Citește articolul

ACCES PREMIUM

S-a încheiat și înregistrat CCM-ul la nivel de unitate. Ce trebuie să facă mai departe angajatorul?

Părțile au reușit să cadă la învoială, au decis asupra formei finale a contractului colectiv de muncă (CCM) și acesta a fost înregistrat așa cum prevede legea. Ce urmează, se întreabă un angajator? „Îl aduc la cunoștință angajaților, semnează că l-au citit, fac acte adiționale? Dar în privința noilor angajați?” Citește articolul

ACCES PREMIUM

Probleme practice care pot apărea în cazul noului tip de suspendare a CIM

Recent, Codul Muncii a fost modificat prin Legea 140/2023, care a introdus un nou caz de suspendare a contractului individual de muncă (CIM) din inițiativa salariatului: în cazul desfășurării, pe bază de contract încheiat în condițiile legii, a unei activități specifice în calitate de asistent maternal, asistent personal al persoanei cu handicap grav sau asistent personal profesionist. Pentru angajatorul confruntat cu o atare situație de suspendare apar însă două întrebări - una ce ține de durata suspendării, iar alta ce ține de nevoia de a substitui angajatul respectiv. Totodată, în cazul asistentului maternal, legea nouă pare să fie în contradicție cu alte prevederi legale, ce nu par să lase loc unei situații de suspendare a unui CIM. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Șase noutăți aduse în prima jumătate a anului legislației aplicabile relațiilor de muncă

În prima jumătate a anului, Codul muncii a fost modificat de patru ori: noi obligații pentru angajatori, două zile libere noi, prevederi în materia conflictelor individuale de muncă și concediului de îngrijitor. S-a modificat și Legea dialogului social, precum și Legea adopției, astfel că și salariații care adoptă au dreptul acum la doi ani de concediu, la fel ca în cazul concediului de creștere a copilului. Citește articolul