ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Munca în weekend: când ambele părți își urmăresc interesul, dar niciuna litera legii

Repartizarea timpului de muncă este, de multe ori, o provocare și pentru cei care activează în domeniul resurselor umane, iar abordarea transparentă, alături de o informare corectă și concretă din partea angajatorului devine chiar un element esențial pentru a preîntâmpina situațiile care se pot transforma într-un conflict. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zece aspecte importante în cazul angajării studenților

Angajarea studenților înseamnă pentru mulți dintre ei prima experiență de muncă remunerată, într-un cadru formal. Tocmai pentru că discutăm de oameni fără prea multă experiență și pentru care cunoașterea legii s-ar putea să fie la un nivel minimal, unii angajatori pot fi tentați să încheie contracte mai târziu sau deloc, să ceară muncă suplimentară acolo unde e interzisă de lege, să scrie contracte sărace în conținut sau să nu le declare la timp ori să pretindă chiar celor tineri să dea așa-zise probe de lucru ce reprezintă muncă nedeclarată și neremunerată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Când barierele lingvistice pot crește riscul producerii unor accidente de muncă

Legea sănătății și securității în muncă (SSM) prevede că angajatorul trebuie să ia măsurile care se impun pentru a asigura securitatea și sănătatea salariaților, să prevină riscurile profesionale, dar și să-i informeze și să-i instruiască pe aceștia. În realitatea pieței muncii din țara noastră, unor angajatori le revine obligația de a bifa regulile de SSM în contextul unei echipe mixte, de angajați români și străini. Ar trebui angajatorul să ia în considerare barierele lingvistice dintre angajații săi, care s-ar putea să nu se înțeleagă în aceeași limbă? Ar trebui angajatorul să ia în calcul ce înseamnă atare bariere lingvistice în privința riscurilor de SSM? Un exemplu de astfel de situație, în articolul de azi. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Călătoriile de afaceri: Cât cheltuiesc angajatorii români pe diurne și ce trebuie să știe angajații care călătoresc în interes de serviciu

Într-un peisaj economic dinamic, călătoriile de afaceri au devenit un factor cheie în dezvoltarea companiilor și în consolidarea relațiilor comerciale. Astfel, aspectele referitoare la diurne devin importante, atât pentru angajatori, cât și pentru salariați. Indemnizația de delegare zilnică neimpozabilă în România este setată la un plafon maxim de 57,5 lei pe zi și în limita a trei salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat. Majoritatea angajatorilor din sectorul privat stabilesc nivelul diurnelor la limita superioară a plafonului neimpozabil. Prin comparație, în majoritatea statelor membre UE, indemnizația de delegare zilnică este de 35 euro pe zi, cu un maxim neimpozabil de 87,5 euro pe zi, în limita a trei salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Când planificarea concediilor conform legii ar putea scuti angajatorul de conflicte cu lucrătorii

Periodic, dacă nu chiar în fiecare zi, apar întrebări privind modul în care ar trebui să se desfășoare o relație de muncă, iar cele privind concediul de odihnă anual plătit au fost, și în această vară, printre cele mai des întâlnite de mine. Avem în față o situație problematică, de data asta, pentru că angajatul nu vrea să intre în concediu, vrea bani la terminarea (în curând) a raportului său de muncă, iar angajatorul nu vrea să-i compenseze zilele de concediu neefectuate, ci vrea să-l vadă plecând în concediu. Cum procedăm? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Formalități importante

Modificarea prestatorului de servicii de completare şi transmitere a datelor în Revisal trebuie notificată ITM

Angajatorii privați pot externaliza completarea și transmiterea datelor în registru către prestatori de servicii. Cu toate acestea, angajatorii trebuie să notifice inspectoratul teritorial de muncă (ITM) în legătură cu încheierea contractelor de prestări de servicii și să furnizeze datele de identificare ale prestatorului. În cazul în care se schimbă prestatorul, angajatorul trebuie să încheie un nou contract și să notifice din nou ITM-ul. Netransmiterea acestor informații poate duce la amenzi între 3.000 și 6.000 de lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

„Autoconcedierea”, inventată chiar de instituția cu atribuții în prevenirea șomajului

Uneori, să folosim alți termeni (mai ales inexistenți) pentru a descrie o situație nu e cel mai înțelept - mai ales dacă efectul ar putea fi acela de a crea confuzie în rândul celor care nu-și cunosc foarte bine drepturile. De exemplu, angajații să ajungă să creadă că e normal și legal să se „autoconcedieze”, când, de fapt, situația lor e alta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum (nu) poți evita controalele inspectorilor de muncă

Inspectoratele teritoriale de muncă ar trebui să descurajeze încălcarea legii și să prevină situațiile care prejudiciază lucrătorii și statul. Relațiile de muncă trebuie protejate pentru a evita abuzurile și pentru a asigura, totodată, concurența loială între angajatori. Cu toate acestea, un caz prezentat de presă luna trecută ridică întrebări cu privire la eficiența controalelor și aplicarea corectă a legii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Permisiunea ocazională de a presta munca şi de acasă nu îi conferă salariatei un drept în acest sens. Concedierea disciplinară a gravidei care a refuzat să mai vină la birou

În baza unui acord informal cu privire la prestarea activității și acasă, din când în când, o angajată gravidă decide să-și acorde singură dreptul la telemuncă și refuză să se mai întoarcă la munca de birou, considerând că poate să lucreze la fel de bine și de acasă. Pentru absențele cumulate și nemotivate medical sau în alt fel, angajata este concediată. În instanță, angajata află că în lipsa unui acord stabilit la nivel contractual, nu-și poate schimba singură locul muncii, dar și că nu se poate folosi de starea de graviditate pentru a se proteja de concediere în urma unor abateri comise cu intenție. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În anumite sectoare de activitate, schimbarea imprevizibilă a programului de lucru e o practică des întâlnită. Dar e și legală?

Nu de puține ori, angajații din comerț se plâng de schimbările bruște ale programului de lucru: de pe o zi pe alta, managerul magazinului îi anunță că trebuie să vină la lucru ori că programul se prelungește din diverse motive, cu încălcarea dreptului angajatului la repaus zilnic și săptămânal. Programul de lucru devine astfel extrem de imprevizibil și se întâmplă destul de frecvent ca ceea ce scrie în contract să nu fie respectat. Citește articolul