Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Definirea salariului de bază și alte clarificări aduse recent în Codul muncii

Completări recente la Codul muncii oferă acum o definiție expresă a salariului de bază, care nu poate fi sub minimul legal sau stabilit prin contract colectiv, stabilind sancțiuni mai severe pentru angajatorii care nu respectă salarizarea minimă. Salariul de bază este definit ca fiind componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat, excluzând sporurile și indemnizațiile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Controale angajatori: Numărul inspectorilor de muncă ar urma să crească în 2025

Pentru atingerea obiectivelor legii de transpunere a directivei privind salariul minim adecvat și pentru îmbunătățirea activității de control, Guvernul e obligat să suplimenteze numărul de inspectori de muncă în prima parte a anului viitor - o prevede chiar legea în discuție. În contextul în care la final de 2023 aveam cu 317 inspectori mai puțin decât în urmă cu zece ani, creșterea numărului de inspectori ar trebui să însemne că ajungem cel puțin la acel nivel de acum zece ani. Citește articolul

ACCES PREMIUM

S-au majorat amenzile pentru angajatorii care plătesc sub nivelul salariului minim. Sancționarea vizează acum și alte situații din practică

Codul muncii a fost modificat recent în sensul majorării și extinderii amenzii pe care o pot datora angajatorii ce plătesc angajații sub nivelul salariului minim. Pe lângă limitele mult mai mari ale amenzii, vorbim și de aplicarea sa în cazul nivelurilor salariale minime prevăzute de contractele colective de muncă (CCM) și nu numai. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concediu de odihnă 2025: Angajatorii ar trebui să stabilească perioadele libere până la finalul anului

După cum stabilește Codul muncii, concediul de odihnă se poate lua în baza unei programări făcute de fiecare angajator în parte. Perioadele în care angajații pot intra în concediul de odihnă în 2025 trebuie stabilite de angajatori până la finalul acestui an. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Legea salariului minim adecvat va influența achizițiile publice: Contractele colective de muncă devin un factor decisiv

Responsabilitatea socială este, după mai mult de jumătate de secol, promovată mai serios și în cazul achizițiilor publice, iar noile reguli adaugă un nou factor care va sta la baza procedurii de atribuire, iar oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic va depinde și de existența unui contract colectiv de muncă (CCM) la nivel de unitate sau la nivel sectorial, după caz. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cât de importantă e informarea prealabilă și de ce ar trebui să știe orice salariat ce reprezintă fiecare clauză a contractului său de muncă

De multe ori, lucrătorii constată că, în cadrul interviului, au discutat anumite aspecte, iar clauzele din contract sunt diferite sau dau naștere unor situații care îi dezavantajează, fie pe termen scurt, adică au un efect imediat, fie pe termen mediu și lung, adică efectele vor fi vizibile mult mai târziu. Persoanele fără experiență pe piața muncii sau cele care au tratat cu superficialitate experiențele anterioare constată uneori că anumite aspecte le-ar putea dezavantaja direct sau indirect, unul dintre acestea fiind chiar salariul înscris în contract, care, uneori, poate fi diferit de cel discutat „în linii mari” la interviu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Felul muncii nu se poate modifica „pe vorbe”: La ce riscuri se expun angajatorii care nu procedează legal

Modificarea unor clauze esențiale, cum ar fi felul muncii, presupune, printre alte altele, încheierea unui act adițional și înscrierea corespunzătoare în Revisal, cel târziu în ziua anterioară producerii modificării. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Dacă activitatea nu poate fi întreruptă la locul de muncă, angajatorul are nevoie de mai mulți lucrători, nu de unul care să lucreze mai multe ore decât permite legea

Neacordarea repausului săptămânal în zilele de sâmbătă și duminică constituie o excepție de la regula generală prevăzută de Codul muncii, presupune acordarea unui spor și respectarea altor aspecte ce țin de timpul de muncă și de repaus. În zona de comerț, activitatea continuă adesea șase sau chiar șapte zile din șapte, dar ce greșesc angajatorii mult prea frecvent e că nevoia lor de a ține magazinul deschis peste cinci zile pe săptămână nu poate fi satisfăcută cu formule nelegale de muncă, cum e programul de muncă întins pe șase sau șapte zile la rând. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Modificarea programului de muncă presupune acordul individual, dar ce se întâmplă când negocierile colective depășesc cadrul legal?

Dincolo de faptul că reprezentanții angajaților și-ar fi depășit mandatul oferit pentru discuțiile în vederea încheierii unui contract colectiv de muncă, lucrătorii se trezesc în fața unei schimbări semnificative a timpului de muncă, decise în urma negocierilor colective: de la opt ore de muncă pe zi sunt trecuți la 12 ore de muncă. Din start, o atare modificare nu poate să se aplice fără a discuta și de modificarea contractelor individuale de muncă, însă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sunt obligatorii salariile compensatorii atunci când se fac concedieri colective?

Cel mai frecvent, angajatorii din mediul privat acordă salarii compensatorii la terminarea raporturilor de muncă fie pentru că sunt obligați prin contractele colective să o facă, fie pentru că aleg să o facă, în ideea de a convinge angajații să plece de bunăvoie și cât mai repede cu putință. Codul muncii însă nu obligă angajatorii la plata unor salarii compensatorii nici chiar când e vorba de concedierile colective. Citește articolul