ACCES PREMIUM
Concedierea unei persoane aflate în concediu de maternitate, concediu de creștere copil sau în plata stimulentului de inserție este, sigur, o situație sensibilă, în care niciuna dintre părți nu dorește să se afle. Există, însă, anumite contexte – precum încetarea activității unei companii, spre exemplu – în care acest scenariu devine de neevitat. Din păcate, faptul că normele în materie de protecție împotriva concedierii sunt reglementate într-o varietate de acte normative care nu sunt tocmai aliniate creează uneori situații practice fără ieșire, care adaugă o încărcătură negativă suplimentară pentru părțile implicate într-o situație dificilă, deja.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Politica de prevenire a hărțuirii la locul de muncă implică responsabilități extinse pentru angajatori, care nu se limitează la spațiul fizic de lucru sau la programul standard de opt ore de muncă. Obligațiile se aplică și în contexte conexe precum pauzele angajaților, formare profesională, teambuilding-uri, sau chiar în mediul online. Angajatorii trebuie să prevină, să cerceteze și să sancționeze faptele de hărțuire indiferent unde se produc, responsabilitatea sa fiind continuă și perpetuă, nu doar o formalitate de bifat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Astăzi vom trata un subiect ipotetic, dar nu imaginar: acela al situației în care angajatorul solicită unui salariat să acționeze, în cadrul relațiilor de muncă, într-un mod care presupune încălcarea legii. Specialistul consultat astăzi de avocatnet.ro este avocatul Andreea Manolache, managing partner în cadrul Manolache, Lincaru și Asociații SCA.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cadrul legal privind prevenirea hărțuirii la locul de muncă necesită o implementare efectivă, nu doar formală. Se recomandă o abordare comprehensivă, care să țină cont de întregul context legislativ, nu doar una bazată exclusiv pe deja cunoscuta metodologie adoptată prin hotărâre de Guvern. Responsabilul desemnat trebuie să cunoască toate reglementările relevante, iar politica anti-hărțuire trebuie adaptată specificului angajatorului, nu să reprezinte exclusiv un copy-paste legislativ. Regulamentul intern și contractul colectiv de muncă trebuie să conțină prevederi clare despre prevenirea și sancționarea discriminării, inclusiv detalii despre canalele de raportare, aspecte verificate de inspectorii de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Printr-o ordonanță apărută joi în Monitorul Oficial, Guvernul a suspendat aplicarea unei prevederi apărute vinerea trecută în Monitorul Oficial și care afecta personalul contractual plătit din fonduri publice. Prevederea, o simplă reluare aproape inutilă a unor prevederi deja existente de mult timp în Codul muncii, este suspendată începând cu 13 martie, însă a produs efecte timp de câteva zile.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În urmă cu două luni și jumătate, Guvernul aproba rapid „Ordonanța-trenuleț” (OUG 156/2024), care îngheța valoarea punctului de pensie la valoarea de 81 lei. Preambulul ordonanței menționa situația deficitului excesiv care ajunsese la 8,6% din PIB la finalul anului și nevoia de consolidare fiscală. La momentul „trenulețului” și a înghețării punctului de pensie, noua lege a pensiilor își producea efectele de mai puțin de patru luni. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune obligatorilor și obligații recurente, cea mai importantă dintre acestea fiind obligația de a oferi instruire anuală angajaților. Normele impun însă și obligații de raportare, însă nu le generalizează.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. În continuarea unei discuții începute anterior, ne uităm azi la aspectele ce țin de securitate și sănătate la locul de muncă (SSM), ale cui sunt echipamentele utilizate, precum și la eventualele reguli și restricții privind utilizarea echipamentelor și rețelelor de internet, aspecte care, ideal, ar trebui specificate contractual.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Legislația actuală permite angajaților să solicite despăgubiri pentru burnout în instanță, chiar în absența unei reglementări specifice. Un exemplu în acest sens vine de la Tribunalul Cluj, care a acordat daune materiale și morale unei angajate diagnosticate cu sindrom de burnout, după ce a constatat că angajatorul și-a organizat defectuos activitatea, alocându-i un volum excesiv de muncă, echivalentul muncii mai multor angajați la un loc. Instanța a stabilit că societatea a încălcat obligațiile privind protecția sănătății angajaților, ignorând semnalele de deteriorare a stării de sănătate și exercitând presiune constantă, fără a oferi suport sau posibilitatea de delegare a sarcinilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. Ne uităm astăzi pe patru clauze ce trebuie să-și găsească locul în contractele de telemuncă și pe una care, deși nu mai e obligatorie prin lege, poate fi prevăzută (în avantajul cel puțin al uneia dintre părți).
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Schoenherr și Asociații 
Simona Voiculescu 
Cristian Stanescu 
Radu Stochița 
Dan Năstase 
