Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Tot ce trebuie să știi despre adeverința de vechime în muncă în 2025

Adeverința de vechime în muncă este un document esențial pentru lucrători în numeroase contexte. Din acest motiv, este important de știut care sunt obligațiile angajatorilor în privința eliberării acestui document, ce informații trebuie să conțină și cum poate fi obținută în cazul în care angajatorul a intrat în insolvență sau a fost desființat. În plus, angajații trebuie să fie atenți când solicită adeverința întrucât există angajatori care impun tarife pentru eliberarea acestora, deși legea interzice acest lucru. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca privită ca beneficiu - o eroare comună din ce în ce mai des întâlnită

Pornim de la o întrebare simplă: este telemunca un beneficiu exclusiv pentru lucrător sau are și angajatorul o serie de avantaje? Telemunca a devenit un subiect de interes major din 2020, chiar dacă este reglementată oficial din 2018, prin adoptarea Legii 81/2018. Deși mulți consideră că telemunca reprezintă un beneficiu exclusiv pentru lucrător, realitatea este mult mai complexă, iar uneori este folosită ca instrument de constrângere, fiind astfel ignorate principiile de bază ale relației de muncă. Abordarea acestui subiect în spațiul public concluzionând că „firmele decid să-și recheme angajații la birou” sau să retragă „beneficiul de a lucra în regim de telemuncă” este neconformă atât din punct de vedere legal, cât și în ceea ce privește echilibrul oricărui raport juridic de muncă, în contextul legislativ român, desigur. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Sporuri de 75% pentru bugetari? Trenulețul spune nu. Cronica inechităților salariale ascunse sub ordonanțele tuturor guvernelor din 2018 încoace

Ordonanțele-trenuleț blochează sporurile bugetarilor la niveluri depășite, amplificând inechitățile salariale și afectând grav sectoare esențiale precum Sănătatea. Departe de miturile despre venituri generoase, aceste măsuri reflectă o lipsă de respect față de legislația primară și nevoile reale ale angajaților publici. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Activitatea prestată de judecători în condițiile unei scheme incomplete de personal NU constituie muncă suplimentară. Decizia ICCJ, în Monitorul Oficial

Activitatea pe care o prestează judecătorii în condiţiile existenței unei scheme incomplete de personal nu constituie muncă suplimentară și nici nu poate fi remunerată ca atare, a clarificat Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) printr-o decizie publicată joi în Monitorul Oficial. Munca suplimentară este doar cea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Tichete de masă 2025: Principalele aspecte ce trebuie avute în vedere de angajatori

În 2024, regimul legal al tichetelor de masă a fost modificat prin două schimbări importante, care se aplică și în 2025. Iată ce trebuie să știe angajatorii despre acordarea acestui beneficiu și reglementările fiscale ce le vizează. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Compensarea în bani a concediilor neefectuate, blocată în sectorul public. Măsura va putea duce la mai multe litigii și, în final, tot la cheltuieli bugetare suplimentare

Importanța concediului de odihnă anual plătit este evidențiată din 1948, chiar în Declarația Universală a Drepturilor Omului, însă constatăm, după aproape opt decenii, că rămâne uneori doar o importanță la nivel declarativ, existând multe situații în care lucrătorii au de recuperat zile de concediu din ani anteriori. Codul muncii prevede atât modul în care restanțele în privința concediului de odihnă pot fi recuperate în cel mult 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual, cât și compensarea în bani atunci când contractul de muncă sau raportul de serviciu încetează înainte de efectuarea integrală a concediului. Un act normativ adoptat cu o viteză uluitoare, OUG 156/2024, publicat în Monitorul oficial în ultimele ore ale anului 2024, la propriu, modifică, printre altele, regula generală cu privire la concediul de odihnă pentru lucrătorii din sectorul public. Și deși se afirmă nevoia unor reduceri de cheltuieli bugetare, timpul va arăta că o măsură precum cea de față nu va duce la economii - din contră.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie A respectat Guvernul directiva europeană privind salariul minim adecvat când a stabilit salariile minime sectoriale de la 1 ianuarie?

De la 1 ianuarie, în România există un salariu minim garantat în plată stabilit prin hotărâre de Guvern, precum și o reglementare specială care stabilește alte două niveluri salariale minime sectoriale - dintre care doar unul este, de fapt, superior celui garantat în plată. În contextul unei directive europene pe care Parlamentul a transpus-o anul trecut, dar și a unor facilități fiscale eliminate, e greu de afirmat că acele salarii minime diferențiate au fost stabilite așa cum se cuvenea - fără parteneri sociale consultați și fără transparență. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Evaluările de performanță - cum evităm să cădem în capcana discriminărilor

Este esențial să recunoaștem că fiecare individ are abilități și competențe unice, iar evaluările ar trebui să fie bazate pe performanța individuală și nu pe stereotipuri de gen sau de altă natură, fiind la fel de important să ținem cont de faptul că, deși principiul nediscriminării este fundamental, nu putem generaliza și presupune că rezultatele bărbaților și femeilor vor fi întotdeauna egale în toate situațiile. De la faptul că legislația noastră obligă la transparentizarea criteriilor de evaluare și chiar la includerea lor în contracte și regulamentele interne, putem spune că șansele ca o evaluare ce nu respectă nici acest principiu de bază să fie anulată în instanță sunt foarte mari. Diferențele dintre evaluări pot constitui și ele motiv de anulare a acestora. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Guvernul încalcă dreptul UE prin limitarea dreptului la compensații pentru zilele de concediu neluate, cerut la terminarea raportului de muncă / de serviciu

Legislația europeană și Directiva privind timpul de lucru, în mod special, protejează dreptul fiecărui lucrător la concediu anual plătit. Acest drept este considerat un principiu fundamental, iar statele membre nu-l pot restrânge decât în limitele strict prevăzute de directivă. Nicio justificare economică sau administrativă nu poate fi invocată pentru a limita acest drept. Cu toate acestea, Guvernul a decis că angajații statului nu pot cere, la terminarea raportului de muncă/de serviciu, compensații pentru zilele de concediu neefectuate aferente lui 2025 - motivul? Reducerea cheltuielilor bugetare. Măsura e cu atât mai criticabilă dacă ne gândim și la câtă jurisprudență europeană există în această privință. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele speciale: Garantarea netului în contracte îi avantajează pe unii angajați. Pentru ceilalți, angajatorii pot, dar nu sunt obligați să compenseze

Eliminarea facilităților fiscale pentru IT, construcții și agro-alimentar de la 1 ianuarie va însemna în multe cazuri (poate chiar cele mai multe) o diminuare a veniturilor nete. Singurii protejați de impactul ordonanței adoptate de Guvern la final de an sunt cei care și-au negociat clauze de garantare a netului, clauze care-i obligă pe angajatori să suporte impactul eliminării facilităților fiscale. Altfel, angajatorii își pot ajuta angajații, dacă își permit asta, prin renegocierea salariului brut astfel încât acesta să nu fie afectat de recentele măsuri. Citește articolul