ACCES PREMIUM
În programul-cadru de acțiuni pentru 2025 al Inspecția Muncii apar campanii de verificare a respectării obligațiilor legale de către serviciile externe de prevenire și protecție, verificări la întreprinderile mici, precum și acțiuni de conștientizare cu privire la riscurile psihosociale ori cu privire la informarea legată de noul REGES Online. Continuarea campaniilor de verificare a condițiilor de muncă în construcții, combaterea muncii nedeclarate și informarea angajatorilor și angajaților cu privire la negocierile colective sunt, de asemenea, priorități pentru anul următor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Valoarea punctului-amendă pentru încălcările legate de acordarea biletelor de valoare, echivalentă cu salariul minim brut pe economie, va crește începând cu 1 ianuarie 2025.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Adoptarea Legii nr. 283/2024 marchează un pas semnificativ în armonizarea legislației naționale cu cerințele europene privind condițiile de muncă și protecția lucrătorilor. Această lege transpune, printre altele, în dreptul intern Directiva 2022/2041 privind salariile minime adecvate in Uniunea Europeană (pe scurt, Directiva 2022/2041), introducând măsuri menite să îmbunătățească echilibrul dintre viața profesională și cea personală, să asigure condiții de muncă mai bune, transparente și previzibile, inclusiv prin salarii minime adecvate, și să protejeze drepturile angajaților în contextul noilor realități economice. Directiva 2022/2041 pune un accent deosebit pe crearea unui cadru de muncă modern, care să răspundă atât provocărilor economice, cât și cerințelor sociale actuale. Legea nr. 283/2024 reflectă aceste priorități, având ca scop principal garantarea unui nivel ridicat de protecție socială, contribuind la asigurarea unui trai decent, reducerea inegalităților la locul de muncă și adaptarea reglementărilor naționale la realitățile economice actuale, protejând veniturile lucrătorilor, în special ale lucrătorilor defavorizați. Citește articolul
ACCES PREMIUM
În aprilie 2024, 46 de parlamentari propuneau o lege care facilitează mutarea medicilor între unități de primiri urgențe (UPU) pentru a combate deficitul de personal din anumite zone, însă fără o reglementare clară și cu potențial pentru abuzuri. Deși Consiliul Legislativ și Consiliul Economic Social au dat avize negative, comisiile de specialitate au susținut propunerea și-au trimis-o la oficializare, fără a aborda detaliile organizatorice necesare și ignorând prevederi existente la nivel inferior care adresau aceeași chestiune.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Indemnizația pentru internship va fi majorată în 2025, în urma creșterii salariului minim pe economie. Firmele și autoritățile care încheie contracte de internship vor plăti cu 175 de lei mai mult comparativ cu nivelul actual al indemnizației.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele private și entitățile publice cu peste 50 de angajați trebuie să plătească o contribuție la fondul de handicap dacă nu respectă obligația de a angaja persoane cu handicap. Odată cu majorarea salariului minim, de la 1 ianuarie 2025, va fi modificată și valoarea acestei contribuții.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Majorarea salariului minim prin hotărâre de Guvern implică și anumite formalități pe care angajatorii le au de făcut în următoarea perioadă. Pe scurt, ce ar trebui avut în vedere:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Săptămâna aceasta, la Senat apărea o propunere legislativă pentru creșterea participării la Pilonul II de pensii, permițând contribuții între 4,75% și 10% din salariul brut începând cu 1 ianuarie 2026. Deși propunerea vrea să personalizeze contribuțiile și să răspundă diversității economice a cetățenilor, nu putem să ignorăm faptul că un transfer semnificativ de fonduri de la Pilonul I către Pilonul II ar putea submina solidaritatea socială și ar lăsa pensionarii actuali fără resurse. Pilonul II funcționează ca o investiție pe termen lung, cu bani gestionați de fonduri private, având un grad de risc scăzut, dar rezultatul final depinde de performanța acestor fonduri.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea nr. 283/2024, care transpune Directiva privind salariul minim adecvat în UE, a dus la modificări semnificative în Codul muncii, inclusiv la eliminarea unei prevederi importante din articolul 164, care obliga angajatorii să garanteze salariul minim brut lunar angajaților prezenți la locul de muncă, dar care nu puteau desfășura activitatea din motive neimputabile lor, cum ar fi problemele tehnice sau lipsa materialelor. Această modificare a fost efectuată la Senat, fără o justificare clară și transparentă și poate afecta drepturile salariaților în situații de muncă temporar suspendată, lăsând loc pentru interpretări în defavoarea angajaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Relațiile de muncă, indiferent de tipul contractului, sunt guvernate de principii generale care se adaptează în funcție de specificul activității desfășurate. Analizând situația unui telesalariat implicat într-un accident auto în timpul programului de muncă, trebuie subliniată importanța unei evidențe corecte a timpului de muncă și a formalizării „învoirilor”, deoarece absențele nejustificate pot duce la neclasificarea accidentului ca fiind de muncă. În cazul telesalariaților, angajatorii au obligația de a monitoriza periodic lucrătorii care lucrează în condiții de izolare, pentru a preveni eventuale absențe și a asigura securitatea și sănătatea acestora. Chiar dacă un accident nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi considerat accident de muncă, acest lucru nu minimizează necesitatea de a aborda situațiile de risc și de a lua măsuri preventive.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Cristina Iacob 
Andreea Manolache 
Radu Stochița 
avocatnet.ro 
Dan Năstase