ACCES PREMIUM

Analiză Aderarea la un sindicat a lucrătorilor independenți: Un pas înainte pentru cei care nu lucrează în baza unui contract de muncă

Acest departament trebuie să fie la curent cu evoluția drepturilor forței de muncă, inclusiv a colaboratorilor independenți, pentru a gestiona eficient relațiile și pentru a anticipa impactul asupra politicilor interne de resurse umane.

Sub auspiciul vechii legi a dialogului social, persoanele fizice autorizate (PFA) sau alte categorii de lucrători independenți nu aveau dreptul de a adera la un sindicat sau de a forma unul. În contextul unei evoluții rapide a raporturilor de muncă, ce nu presupun neapărat semnarea unui contract de muncă în forma clasică sau deloc, legea română nu mai corespundea necesităților de reglementare, nici chiar în comparație cu mai vechi prevederi europene și internaționale, care nu se referă doar la salariați, ci se folosesc de termeni mai cuprinzători. În actuala lege a dialogului social însă, lucrătorii independenți sunt pe picior de egalitate cu angajații în privința aderării la sindicate și speranței pentru condiții de lucru mai bune în raport cu angajatorii lor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce pot face legal cu angajatul ca pe perioada cercetării disciplinare să nu îl chem la muncă, dar nici să nu-l plătesc?

Acest departament este direct responsabil cu gestionarea comportamentului angajaților, investigarea abaterilor și aplicarea sancțiunilor, deci trebuie să știe exact cum să acționeze corect, conform legii, fără a le încălca drepturile angajaților.

La acest moment, legea nu ne permite să suspendăm contractul unui angajat care este cercetat disciplinar sau să-l împiedicăm să muncească și să-și primească salariul aferent. Exceptând situațiile în care vorbim de fapte penale și avem alte motive de suspendare a contractului, de fapt, adevărul e că legea ne oferă destul de puțin spațiu de manevră pentru a împiedica un angajat să intre pe ușile întreprinderii. Putem, totuși, să ne asigurăm de câteva lucruri: că cercetarea se desfășoară cât mai rapid permite legea, că nu poate să distrugă probe etc. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Economia subterană a României și-a reluat creșterea în 2022: a ajuns la 29% din PIB. Comparații cu alte state UE

Oferă informații despre piața muncii, motivele pentru care oamenii aleg munca la negru și factorii care influențează angajarea legală, fiind util pentru planificarea resurselor umane și strategia de recrutare.

Economia subterană a României s-a situat în ultimele două decenii între 25% și 35% din PIB, cea mai importantă sursă care o alimentează fiind munca ”la negru”. Dacă după criza economică din 2008-2009, ponderea economiei informale în PIB a scăzut constant, aceasta a crescut semnificativ în ultimii trei ani, în contextul izbucnirii pandemiei și a războiului din Ucraina, potrivit unei analize realizate la nivel european. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Veniturile neimpozabile ale salariaților, aferente lunii ianuarie, trebuie reflectate în declarația 112 până cel târziu în 27 februarie

Ajută la gestionarea corectă a beneficiilor oferite angajaților (precum masa, cazarea, telemunca, asigurările) și la colectarea datelor necesare pentru raportarea lor în declarația D112.

Până pe 27 februarie, când are termen declarația fiscală 112 pentru veniturile aferente lunii ianuarie 2023, angajatorii trebuie să se asigure că raportează în cuprinsul acesteia (noua formă, recent oficializată) și veniturile neimpozabile. Obligația a fost stabilită, de principiu, încă de anul trecut, cu aplicare însă din 2023, iar raportarea a fost deja extinsă prin chiar noua formă a D112 și se referă acum inclusiv la sumele pentru telemuncă, la contravaloarea hranei acordate de către angajator în locul tichetelor de masă, precum și la contravaloarea abonamentelor sportive (acestea din urmă se vor reflecta, însă, abia de luna viitoare în declarații). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sinteză legislativă: Cele mai importante acte normative publicate în perioada 20 - 26 februarie 2023

Deși amnistia fiscală vizează inițial 'terții', faptul că tichetele fuseseră reîncadrate ca 'venituri salariale' face ca departamentul HR să fie interesat de modul în care statul privește beneficiile și stimulentele, pentru a preveni viitoare probleme fiscale legate de politicile de beneficii pentru angajați.

Avocatnet.ro vă prezintă, în sinteză, cele mai importante noutăți legislative publicate în Monitorul Oficial în perioada 20 - 26 februarie 2023. Ele aduc noutăți care vizează atât mediul de afaceri sau activitatea profesională, cât și viața personală. Pentru fiecare punctăm pe scurt principalele prevederi și data de la care se aplică, iar explicații detaliate găsiți accesând link-urile disponibile, care vă trimit la articolele scrise de redacția noastră despre respectivele acte normative. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sinteză legislativă: Cele mai importante acte normative publicate în perioada 20 - 26 februarie 2023

Deși amnistia fiscală vizează inițial 'terții', faptul că tichetele fuseseră reîncadrate ca 'venituri salariale' face ca departamentul HR să fie interesat de modul în care statul privește beneficiile și stimulentele, pentru a preveni viitoare probleme fiscale legate de politicile de beneficii pentru angajați.

Avocatnet.ro vă prezintă, în sinteză, cele mai importante noutăți legislative publicate în Monitorul Oficial în perioada 20 - 26 februarie 2023. Ele aduc noutăți care vizează atât mediul de afaceri sau activitatea profesională, cât și viața personală. Pentru fiecare punctăm pe scurt principalele prevederi și data de la care se aplică, iar explicații detaliate găsiți accesând link-urile disponibile, care vă trimit la articolele scrise de redacția noastră despre respectivele acte normative. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Comunicarea regulamentului intern și dovada îndeplinirii acestei obligații. Cum procedăm în fiecare situație

Folosește regulamentul intern ca instrument principal pentru a stabili drepturile și obligațiile angajaților, a gestiona relațiile de muncă, a comunica normele de conduită și a aplica corect sancțiunile disciplinare, fiind responsabil și de comunicarea acestuia către personal.

Simpla precizare că în unitate există un regulament intern și că acesta li se aplică angajaților nu este suficient. Formalitățile privind regulamentul intern încep cu întocmirea lui și merg până la situația fiecărei angajări în parte, când în prima zi de lucru, fiecărui nou angajat trebuie să i se prezinte regulamentul intern. Același formalități impuse la întocmire trebuie reluate și în cazul fiecărei completări ce se face în textul regulamentului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cine poate face parte din comisia de disciplină la o cercetare disciplinară?

Gestionează relațiile cu angajații, inclusiv cazurile de abateri disciplinare, și trebuie să știe cum să organizeze și să efectueze corect cercetările disciplinare.

Codul muncii îi oferă angajatorului mai multe modalități prin care să-și organizeze activitatea de resurse umane și de salarizare, iar în cazul particular al cercetărilor disciplinare, pentru care ar trebui să existe „așternute” regulile dinainte, la nivel intern, are mai multe variante prin care poate să realizeze cercetarea. De cele mai multe ori, probabil, responsabilitatea revine unei comisii de disciplină în care intră salariați proprii, iar aici angajatorul are libertatea de a alege. O alegere proastă a celor care să facă parte din comisie vine cu riscul invalidării cercetării, la urmă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reducerea unilaterală a valorii bonurilor de masă de către angajator - se (mai) poate face?

Este esențial pentru gestionarea pachetului de beneficii și salarii al angajaților. Departamentul trebuie să știe cum influențează tichetele motivația personalului, negocierile salariale și cum se administrează aceste beneficii conform regulamentului intern.

Condițiile de acordare a tichetelor sunt, conform legii, rezultatul unei negocieri între angajator și angajați, iar în lipsa unui contract colectiv de muncă, ele sunt stabilite prin regulament intern. Plafonul până la care se poate stabili valoarea nominală a tichetelor a tot crescut, dar angajatorii nu sunt obligați să acorde tichete la valoarea maximă. Ca atare, ne putem imagina că un angajator care și-a permis anul trecut să acorde bonuri de masă spre valoarea maximă, anul acesta n-ar mai putea să o facă. Departe de a renunța complet la acordarea lor, acesta reduce însă puțin din valoarea nominală acordată. În contextul în care s-a tot vorbit de transparență în privința beneficiilor extrasalariale, putem considera că angajatorii nu mai au acum aceeași libertate de a ajusta valoarea tichetelor (în jos)? Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cum vor primi pensionarii, începând din martie, CASS-ul plătit în 2022 pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei

Deși se referă la pensionari, departamentul de Resurse Umane poate fi interesat pentru a înțelege contextul general al legislației sociale și pentru a putea oferi informații sau răspunde la eventualele întrebări din partea angajaților care sunt aproape de pensionare sau a foștilor angajați.

De luna viitoare, pensionarii cu pensii de peste 4.000 de lei vor primi înapoi banii reținuți în 2022 din veniturile lor pentru contribuția la sănătate (CASS), după cum s-a stabilit acum câteva zile, prin ordonanță. Banii vor fi restituiți din oficiu, în tranșe lunare, odată cu pensiile. Citește articolul