Deși locul de unde lucrează în telemuncă nu mai trebuie menționat din primăvara acestui an, asta nu înseamnă că salariații pot pleca în altă țară și să lucreze în aceleași condiții ca și cum ar fi făcut-o de acasă, de exemplu, fără a anunța angajatorul. Pentru a nu se expune riscurilor care apar o dată cu ocazia prezenței unui salariat de-al său pe teritoriul altei țări, angajatorul poate decide limitarea dreptului de a lucra în telemuncă pe teritoriul României. Citește articolul
Unii salariați care au trecut oarecum forțat la începutul pandemiei în telemuncă au ajuns să lucreze nu doar de oriunde din România, ci și din alte state ale globului, de cele mai multe ori fără a-și anunța angajatorul despre acest fapt. Această muncă din afara granițelor poate avea implicații fiscale majore pentru firmele angajatoare, mai ales dacă salariații prestează un anumit tip de activitate. Citește articolul
Din 20 octombrie 2021, angajatorii care întârzie cu mai mult de o lună achitarea salariilor vor risca să fie amendați cu până la 10.000 lei pentru fiecare angajat neplătit la timp, conform unor modificări recente. În acest context, cei de la ONV Law avertizează că noua sancțiune ar putea pune mari probleme firmelor corecte care trec temporar prin dificultăți financiare. Citește articolul
Orele suplimentare sunt reglementate expres de legislația muncii, iar recompensarea lor poate lua două forme: ore libere plătite sau un spor la salariu care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Totuși, dacă angajatorul nu oferă niciuna din aceste variante, salariatul nedreptățit are două variante, ambele costisitoare pentru cel dintâi, plângere la Inspecția Muncii, ce se poate solda cu o amendă contravențională, și înaintarea unei acțiuni în instanță pentru recuperarea drepturilor bănești, ce poate avea ca urmări implicații financiare sau chiar penale. Citește articolul
Înainte de semnarea contractului individual de muncă, candidatul trebuie să prezinte noului angajator o serie de documente ce se vor duce la dosarul personal al acestuia, cum ar fi copia după cartea de identitate sau diploma ultimelor studii finalizate. Totuși, dacă a fost angajat anterior, salariatul ar putea fi nevoit să ofere în plus și o serie de documente de la locul de muncă anterior. Citește articolul
Majorarea salariului minim brut pe țară va aduce firmelor, în întreg anul 2022, un cost suplimentar de 3.060 lei pentru fiecare angajat plătit cu minimul pe economie, reiese din calculele făcute de redacția noastră. Asta în condițiile în care costul suplimentar din 2021 cu un angajat plătit cu minimul pe economie este de doar 864 lei. Citește articolul
Reducerea sau întreruperea unei ramuri sau a întregii activități a angajatorului poate duce la luarea deciziei de a trece în șomaj tehnic salariații care nu mai au ce să presteze, însă această reducere/ întrerupere ar putea să nu afecteze întregul personal al firmei. Pe altă ramură a activității, angajatorul ar putea descoperi că are nevoie de oameni mai mulți, în această situație am vrut să aflăm dacă o firmă poate face recrutări noi, chiar dacă are salariați cu contractul de muncă suspendat. Citește articolul
Condițiile economice actuale provocate de pandemia de coronavirus readuce în atenția firmelor șomajul tehnic, mai ales că, de curând, el este din nou decontat de stat. Totuși, angajatorii trebuie să știe că o dată ce trimit în șomaj tehnic salariații trebuie să le suspende contractele de muncă, iar rechemarea acestora la serviciu se poate face doar dacă contractul este reactivat. Firmele care procedează contrar riscă amenzi de până la 200.000 lei, precum și pierderea indemnizației primite de la stat. Citește articolul
Un contract de muncă poate înceta de drept, prin acordul părților sau ca urmare a voinței unilaterale a angajatorului ori salariatului, însă fiecare soluție are particularitățile sale, iar părțile au atât drepturi, cât și obligații. Contractul individual de muncă are la bază acordul de voințe al părților, salariat și angajator, de a constitui, modifica ori stinge un raport de juridic, cel de muncă fiind specific și reglementat distinct de Codul muncii. Citește articolul
Încheierea unei clauze de neconcurență are rolul de a preveni ca salariatul să folosească cunoștințele sau aptitudinile pe care le-a acumulat la fostul angajator pentru a-i face concurență directă celui din urmă la un alt loc de muncă. Deși condiția sine qua non a clauzei de neconcurență o reprezintă indemnizația acordată fostului salariat pe o anumită perioadă de timp după ce pleacă din companie, fără ea neputând fi vorba de o asemenea clauză, ea nu este suficientă pentru ca, în cazul apariției unui conflict de muncă, să treacă de testul instanțelor de judecată. Citește articolul