Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.
Principalele măsuri fiscale care se introduc în această perioadă sunt incluse într-o lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, acesta fiind un prim pachet de reformă dintre cele trei anunțate de Executiv. Printre altele, este vorba de modificări privind TVA, impozitul pe dividende, impozitul pe cifra de afaceri a băncilor, taxele pentru jocuri de noroc și accizele. Citește articolul
Planul de măsuri fiscal-bugetare ale Guvernului Bolojan, asumat la începutul lunii în Parlament, prevede mai multe măsuri în ceea ce privește salarizarea bugetarilor. Cu mici modificări față de forma inițial pusă în dezbatere, legea, apărută vineri în Monitorul Oficial, cuprinde înghețarea salarizării în 2026, restrângerea unor drepturi salariale ș.a. măsuri asemenea. Citește articolul
Prin reforma fiscal-bugetară asumată de Guvern în Parlament s-a decis ca, începând cu 1 august 2025, indemnizațiile de concediu medical să fie reduse și diferențiate (55%, 65% sau 75% din baza de calcul) în funcție de durata concediului. De asemenea, se renunță la sistemul actual de coasigurare, iar mai multe categorii care beneficiau de asigurare fără plata contribuției urmând a fi obligate să contribuie, inclusiv pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei, începând din august. Citește articolul
Una dintre modificările intens discutate din primul pachet de măsuri fiscal-bugetare este impunerea cu CASS 10% a indemnizațiilor de creștere, de acomodare, a indemnizațiilor de șomaj, precum și a venitului minim de incluziune. De la 1 august, practic, câteva dintre categoriile actuale de beneficiari ai asigurării de sănătate vor trebui să contribuie activ în acest sens, ieșind din categoria celor asigurați de drept, fără plata contribuției. Pentru indemnizațiile de creștere, impactul va fi între 165 și 850 lei lunar, în funcție de valoarea indemnizației. Dacă ne uităm în programul de guvernare, există și unele măsuri care ar contribui în mod pozitiv la protecția și încurajarea maternității în România. Citește articolul
Despre impactul noilor măsuri, asumate de guvern în fața Parlamentului, s-a scris mult și se va scrie mult în continuare. De pildă, creșterile de TVA sunt așteptate să provoace un nou puseu inflaționist, dar și potențiala creștere a consumului în luna iulie. Însă acest efect probabil nu va reflecta decât accelerarea consumului - achiziții care urmau să aibă loc mai spre toamnă (de exemplu, mașini sau electrocasnice) sunt grăbite pentru a evita scumpirile aduse de noile cote. Citește articolul
În contextul unor constrângeri bugetare, Guvernul României a decis majorarea cotei de TVA de la 9% la 21%, începând cu 1 august 2025, pentru livrările de locuințe noi - o măsură cu impact direct asupra sectorului imobiliar. Din perspectivă fiscală, această modificare urmărește creșterea veniturilor la bugetul de stat, însă, la nivel economic și social, poate avea consecințe negative atât pentru populație, cât și pentru dezvoltatorii imobiliari. Citește articolul
Preconizatele majorări de TVA de la 1 august 2025 sunt pe cale să fie oficializate în perioada următoare, astfel că specialiștii amintesc contribuabililor la ce ar trebui să se aștepte din punct de vedere practic. Principalul punct de interes este, desigur, ce se va întâmpla cu tranzacțiile în derulare la acea dată, dar mai sunt și altele, cum ar fi actualizarea cotelor de TVA ale produselor și serviciilor în casele de marcat. Citește articolul
Bolnavii care au afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate vor beneficia de servicii medicale, servicii conexe, medicamente și altele asemenea până la vindecarea completă, potrivit proiectului de lege apărut recent, ce conține, de fapt, reforma fiscal-bugetară anunțată de ceva vreme. Ministerul Sănătății (MS) a făcut de curând mai multe precizări pe această temă, subliniind faptul că toți pacienții incluși în programele naționale de sănătate vor beneficia în continuare de tratament, nu doar cei bolnavi de cancer, așa cum se vehiculează în spațiul public, indiferent dacă sunt sau nu asigurați. Citește articolul
Constituția României permite Guvernului să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru un proiect de lege precum e cel pus joi în dezbatere privind măsurile fiscal-bugetare, evitându-se astfel procedura legislativă obișnuită. În acest proces, parlamentarii pot propune modificări pe care Executivul le poate accepta sau respinge și au dreptul să depună o moțiune de cenzură în termen de trei zile de la asumarea răspunderii în Parlament. Dacă Guvernul nu este demis, proiectul se consideră adoptat, cu eventualele amendamente acceptate. Citește articolul