Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.
Atunci când vorbim de muncă nedeclarată, cunoscută mai mult ca „muncă la negru”, vorbim de riscuri la care se expun lucrătorii, cât și de impactul negativ adus bugetului și concurenței loiale. E clar, un contract de muncă neîncheiat și/sau nedeclarat reprezintă nu numai o contravenție în sensul legislației muncii, ci și o formă de evaziune fiscală. În lipsa unei informări corespunzătoare privind acele riscuri la care se expune, coroborat cu nivelul ridicat de taxare a muncii, orice persoană poate fi tentată la un moment dat să aleagă „scurtătura”. Doar că, pe lângă lipsa unor documente făcute conform legii, angajații ajung să nu-și primească banii la timp sau complet, sunt puși să presteze activități pentru care nu au fost angajați și angajatorii se debarasează de ei de pe o zi pe alta. Citește articolul
În presă a apărut săptămâna aceasta o investigație care arată cum sunt tratați salariații unei televiziuni din România, atunci când pretind respectarea unui drept de bun-simț ce decurge din raportul de muncă: plata la timp și integral a salariului. Tocmai pentru că vorbim și de angajați tineri, pentru care primele experiențe de muncă sau cu autoritățile, cărora le cer doar să-și facă treaba, pot pune o amprentă cenușie asupra întregului lor parcurs profesional, e necesar să înțeleagă ce drepturi au și că nu trebuie să ofere legitimitate încălcărilor legale ale angajatorului prin pasivitate în fața acestora. Citește articolul
Știrea recentă potrivit căreia un angajator și-a sancționat toți angajații „pentru că nu-și fac treaba” și nu le-a plătit salariile la termenul prevăzut în contract este de natură să-i sperie pe lucrători și să le dea angajatorilor de înțeles că pot proceda astfel în anumite situații. Salariul, fiind un element esențial al contractului individual de muncă, nu este nici un privilegiu și nici un instrument cu ajutorul căruia angajatorul ar putea să impună respectarea regulilor de disciplină a muncii ori realizarea, întocmai și la timp, a sarcinilor de serviciu. Citește articolul
Reglementarea privind hărțuirea la locul de muncă are nevoie de uniformizare, de detalieri și clarificări care să ofere victimelor suportul necesar și suficient, dar și autorităților responsabile prevederi clare cu privire la cum și când să acționeze. Într-un raport dedicat, Avocatul Poporului face câteva propuneri legislative și administrative în domeniul hărțuirii și violenței la locul de muncă, constatând că legislația existentă la nivel național, așa cum arată în momentul de față, mai mult încurcă decât să ajute. Citește articolul
Dreptul de a absenta (motivat) de la locul de muncă până la zece zile lucrătoare pe an este însoțit de obligația de a recupera perioada de absență (sau perioadele, în funcție de cum sunt cerute aceste zile într-un an calendaristic). Recuperarea este necesară tocmai pentru că angajatorul plătește, la final de lună, salariul ca și când angajatul ar fi venit la muncă. Citește articolul
Încă de anul trecut, munca în regim hibrid s-a remarcat ca o preferință în creștere față de lucrul 100% de acasă, iar în anul curent se estimează o creștere a interesului pentru regimul hibrid. În realitate, acesta poate presupune ceva mai multă bătaie de cap decât varianta în care angajații muncesc numai de la distanță, dacă angajatorii nu sunt pregătiți să abordeze toate aspectele muncii hibride. Citește articolul
Obligația angajatorului de a permite organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale și colective ale angajaților este prevăzută de noua lege a dialogului social, intrată în vigoare pe 25 decembrie anul precedent. Citește articolul
Inspecția Muncii poate dispune măsuri sau chiar aplica amenzi atunci când constată că programul de lucru al unui salariat se suprapune, însă numai atunci când discutăm despre două sau mai multe contracte de muncă încheiate între același angajator și același salariat, atunci când o astfel de situație este, în sine, creată pentru a eluda alte dispoziții legale sau când angajatorul nu ține evidența timpului de muncă sau o ține necorespunzător. În rest, un angajator al cărui salariat nu își execută sarcinile și atribuțiile, potrivit fișei de post și programului de lucru, se autosancționează, plătind un salariu pentru o muncă neprestată. Citește articolul
În situația în care, la același angajator, inspectorii descoperă suprapunerea programului de lucru al angajaților care au mai multe contracte încheiate cu respectivul angajator, aplicarea unei sancțiuni din prima vizită a inspectorilor pentru acest aspect este exclusă. Ulterior, în urma dispunerii unor măsuri de remediere a situației, dacă angajatorul nu a remediat-o, putem vorbi de aplicarea unei amenzi între 5.000 și 10.000 de lei. Este exclusă sancționarea angajatului însă. Citește articolul
Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea, prevede, de curând Codul muncii. Citește articolul