Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.
Nici nu a apărut de o lună de zile în Codul muncii, că limitarea privind suprapunerea programelor de lucru din mai multe contracte de muncă a suscitat deja numeroase discuții. Și, ca întotdeauna, am încercat să le trecem în revistă pe cele mai multe dintre ele. Având în față o precizare care nu are foarte mult context în spate pentru salariații și angajatorii români, nici sancțiuni pentru vreuna dintre părțile raportului de muncă, rămâne să vedem cum va fi „procesată” în mod concret. O sinteză a discuțiilor, în cele ce urmează: Citește articolul
O mențiune expresă ce vizează salariații al căror contract de muncă este suspendat din inițiativa lor a fost introdusă în Codul muncii de Legea 283/2022 și stabilește că drepturile pe care angajații le aveau înainte de momentul acordării oricăruia dintre concediile ce duc la suspendarea raportului de muncă se mențin pe toată durata absenței. Citește articolul
La terminarea raportului de muncă, salariatul descoperă că în adeverința primită de la angajator se regăsesc informații care nu corespund realității. De pildă, cum că ar fi avut contractul suspendat și că ar fi absentat de la muncă o perioadă de timp, deși, practic, asta nu s-a întâmplat. Iată ce remedii are angajatul la îndemână: Citește articolul
Ordonanța prin care s-a renunțat, anul trecut, la obligația microîntreprinderilor cu până la nouă salariați de a întocmi regulamentul intern și de a avea fișe de post este oficial abrogată pe 6 octombrie. Teoretic, asta înseamnă că de joi niciun angajat nu va trebui să fie fără de acest document atașat contractului de muncă. Ce s-ar întâmpla, totuși, dacă acesta lipsește? Citește articolul
La jumătatea acestui an, în România erau angajați oficial 84.936 de salariați străini, din 178 de ţări, de aproape două ori mai mulți decât în iunie 2019, o consecință a deficitelor de pe piaţa muncii de la nivel local, care a forţat mediul privat să caute personal în afara graniţelor ţării, în special în Asia. Citește articolul
Atunci când ne referim la salariul minim, acesta reprezintă cel mai mic nivel al contraprestației pe care angajatorul are obligația să o plătească, lunar și în bani, pentru un contract de muncă cu normă întreagă. Executivul stabilește un minim pe care firmele trebuie neapărat să îl respecte, iar acel minim nu poate să fie compus din diverse alte contraprestații în afara salariului în sine.
Nu contează ce nume îi dăm, contează ce trebuie să cuprindă și că inspectorii de muncă sunt, poate, foarte riguroși cu privire la ea tocmai din cauză că poate releva probleme de salarizare, de ore suplimentare neplătite sau nelegale, de muncă la gri ș.a.m.d. Câteva aspecte practice despre întocmirea evidențelor și ce pot sau nu să ceară inspectorii, în materialul de azi: Citește articolul
Angajatorii, pe lângă obligațiile față de salariați și cele legate de plata taxelor către stat, au o serie de îndatoriri și în situația în care se confruntă cu un control al inspectoratului teritorial de muncă (ITM), anunțat sau nu. Acest lucru nu este deloc de neglijat pentru că, pe lângă amenzile prevăzute de Codul muncii și Legea securității și sănătății în muncă, angajatorii pot fi amendați și pentru nerespectarea Legii 108/1999. Anul trecut, peste 1.400 de angajatori au fost amendați cu 6 milioane de lei pe baza acestei legi. Citește articolul
Pe perioada formării profesionale, angajații au toate drepturile salariale prevăzute în contractul individual de muncă, stagiul de cotizare merge înainte și nu pot renunța la aceste drepturi sau nu pot fi privați de acestea nici dacă și-ar da acordul pentru asta pentru că nu le permite Codul muncii. Într-o speță recentă ajunsă în atenția inspectorilor de muncă, salariata semnase pentru renunțarea la drepturile sale pe perioada celor trei luni de formare, ceea ce a ajuns să o dezavantajeze în momentul în care a cerut indemnizația pentru concediul de creștere a copilului.
Din păcate, rămânem la coada clasamentului în Uniunea Europeană în privința salariului mediu, puțin peste 3.500 de lei și a puterii de cumpărare, însă în acelaşi timp suntem fruntaşi la impozite pe salarii de peste 40% din salariul brut, față de alte țări unde taxele sunt şi de 10%. Citește articolul